Anul trecut, conform ultimelor date furnizate de INS, numărul infracțiunilor cercetate de poliție a crescut cu 29,03% față de anul 2013 (de la 311 mii la 401 mii de infracțiuni - vezi datele din imagine). Rata infracționalității la nivel național a sărit de la 1.462 de infracțiuni cercetate la suta de mii de locuitori, în 2013, la 1.887 infracțiuni la suta de mii de locuitori în 2014.
Am atins recordul ratei infracționalității în era post-decembristă. Recordul anterior a fost înregistrat în anul 1998, când rata infracționalității era de 1.774 infracțiuni la suta de mii de locuitori. Criminalitatea, în schimb, a scăzut față de 2013, de la un număr de 47 mii de condamnați definitiv, la 41 de mii de condamnați definitiv în 2014 (vezi tabelul din imagine).
Ce județe conduc și care sunt codașele în topul ratei infracționalității?
Bucureștiul și Ilfovul conduc detașat în topul ratei infracționalității, cu 3.084 de infracțiuni cercetate la suta de mii de locuitori. INS-ul furnizează cifre comune, aferente infracționalității din București și Ilfov, în privința infracționalității, și separate, în privnța criminalității. Trebuie spus că ratele infracționalității și criminalității au fost calculate de noi pe baza datelor furnizate de INS (INS-ul n-a publicat datele acestor rate în 2014, ci doar pe cele ale numărului de infracțiuni și condamnați definitiv). Creșterea infracțiunilor față de 2013 în București este semnificativă, aproape dublă față de cea înregistrată la nivel național (57,7% față de 29,03% - vezi tabelul din imagine). După București și Ilfov, în top urmează județul Mureș, cu o rată a infracționalității de 2.400 de infracțiuni la suta de mii de locuitori. Hunedoara, Brașov și Constanța sunt județele ce urmează în topul ratei infracționalității, cu rate de 2.384, 2.341, respectiv 2.289 infracțiuni la suta de mii de locuitori. Cu rate de peste 2.000 de infracțiuni la suta de mii de locuitori mai găsim județe precum: Ialomița, Călărași, Vaslui, Timiș, Cluj (vezi harta din imagine). Deci, rate mari ale infracționalității găsim atât în județele bogate, cât și în cele sărace.
Covasna și Olt sunt județele cu cele mai mici rate ale înfracționalității în 2014, singurele cu o rată mai mică de 1.000 de infracțiuni cercetate la o sută de mii de locuitori. Rate mai mici de 1.500 mai găsim și în Gorj, Neamț, Teleorman și în alte opt județe (vezi datele din imagine). 13 județe au înregistrat o rată a infracționalității mai mică de 1.500 infracțiuni la suta de mii de locuitori, iar alte 9 județe, împreună cu Bucureștiul și Ilfovul, luate împreună, au înregistrat rate ale infracționalității mai mari de 2.000.
Cum arată harta criminalității?
Criminalitatea de la nivel național a scăzut în 2014 față de anul anterior (de la 47 de mii de condamnați definitiv, la 41 de mii în 2014). Rata criminalității, calculată prin raportarea la populația stabilă, a fost la nivel național de 192 de persoane condamnate definitiv la o sută de mii de locuitori. În 2012 și 2013, rata a fost de 231, respectiv 222 condamnați definitiv la suta de mii de locuitori. Tulcea, Mehedinți, Vrancea, Maramureș și Alba sunt județele ce conduc în topul ratei criminalității (vezi datele din imagine). În coada clasamentului, cu rate ale criminalității mai mici, de 125 condamnați definitiv la sutade mii de locuitori, sunt județele Harghita, Dolj, Iași, Vâlcea, Olt și Giurgiu (vezi datele din imagine).
Datele furnizate de INS cu privire la numărul de infracțiuni și numărul de persoane condamnate definitiv ne arată o creștere semnificativă a numărului de infracțiuni și un număr mai mic de condamnați. Avem, fie polițiști mai harnici, fie o creștere alarmantă a infracționalității. În justiție, în schimb, avem mai puține condamnări, cu 15% mai puține. O parte din infracțiunile cercetate și soluționate cu trimiterea în instanță nu au condamnări definitive. E de așteptat ca, în următorii ani, să crească numărul de condamnați definitiv, deci, și rata criminalității.
Am atins recordul ratei infracționalității în era post-decembristă. Recordul anterior a fost înregistrat în anul 1998, când rata infracționalității era de 1.774 infracțiuni la suta de mii de locuitori. Criminalitatea, în schimb, a scăzut față de 2013, de la un număr de 47 mii de condamnați definitiv, la 41 de mii de condamnați definitiv în 2014 (vezi tabelul din imagine).
Ce județe conduc și care sunt codașele în topul ratei infracționalității?
Bucureștiul și Ilfovul conduc detașat în topul ratei infracționalității, cu 3.084 de infracțiuni cercetate la suta de mii de locuitori. INS-ul furnizează cifre comune, aferente infracționalității din București și Ilfov, în privința infracționalității, și separate, în privnța criminalității. Trebuie spus că ratele infracționalității și criminalității au fost calculate de noi pe baza datelor furnizate de INS (INS-ul n-a publicat datele acestor rate în 2014, ci doar pe cele ale numărului de infracțiuni și condamnați definitiv). Creșterea infracțiunilor față de 2013 în București este semnificativă, aproape dublă față de cea înregistrată la nivel național (57,7% față de 29,03% - vezi tabelul din imagine). După București și Ilfov, în top urmează județul Mureș, cu o rată a infracționalității de 2.400 de infracțiuni la suta de mii de locuitori. Hunedoara, Brașov și Constanța sunt județele ce urmează în topul ratei infracționalității, cu rate de 2.384, 2.341, respectiv 2.289 infracțiuni la suta de mii de locuitori. Cu rate de peste 2.000 de infracțiuni la suta de mii de locuitori mai găsim județe precum: Ialomița, Călărași, Vaslui, Timiș, Cluj (vezi harta din imagine). Deci, rate mari ale infracționalității găsim atât în județele bogate, cât și în cele sărace.
Covasna și Olt sunt județele cu cele mai mici rate ale înfracționalității în 2014, singurele cu o rată mai mică de 1.000 de infracțiuni cercetate la o sută de mii de locuitori. Rate mai mici de 1.500 mai găsim și în Gorj, Neamț, Teleorman și în alte opt județe (vezi datele din imagine). 13 județe au înregistrat o rată a infracționalității mai mică de 1.500 infracțiuni la suta de mii de locuitori, iar alte 9 județe, împreună cu Bucureștiul și Ilfovul, luate împreună, au înregistrat rate ale infracționalității mai mari de 2.000.
Cum arată harta criminalității?
Criminalitatea de la nivel național a scăzut în 2014 față de anul anterior (de la 47 de mii de condamnați definitiv, la 41 de mii în 2014). Rata criminalității, calculată prin raportarea la populația stabilă, a fost la nivel național de 192 de persoane condamnate definitiv la o sută de mii de locuitori. În 2012 și 2013, rata a fost de 231, respectiv 222 condamnați definitiv la suta de mii de locuitori. Tulcea, Mehedinți, Vrancea, Maramureș și Alba sunt județele ce conduc în topul ratei criminalității (vezi datele din imagine). În coada clasamentului, cu rate ale criminalității mai mici, de 125 condamnați definitiv la sutade mii de locuitori, sunt județele Harghita, Dolj, Iași, Vâlcea, Olt și Giurgiu (vezi datele din imagine).
Datele furnizate de INS cu privire la numărul de infracțiuni și numărul de persoane condamnate definitiv ne arată o creștere semnificativă a numărului de infracțiuni și un număr mai mic de condamnați. Avem, fie polițiști mai harnici, fie o creștere alarmantă a infracționalității. În justiție, în schimb, avem mai puține condamnări, cu 15% mai puține. O parte din infracțiunile cercetate și soluționate cu trimiterea în instanță nu au condamnări definitive. E de așteptat ca, în următorii ani, să crească numărul de condamnați definitiv, deci, și rata criminalității.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu