Coeficientul de criminalitate specifică se calculează prin raportarea volumului de infracțiuni sesizate de tâlhărie și furturi din societăți comerciale pe parcursul unui an la media națională, județeană sau zonală.
Pentru comparația între județe, volumul de infracțiuni sesizate (furturi din societăți comerciale și tâlhării) se raportează la media națională exprimată prin numărul de infracțiuni sesizate împărțit la numărul de județe. În cadrul județelor, raportarea se face la media județului, obținută din volumul de infracțiuni împărțit la numărul de localități (orașe și comune). Coeficientul poate fi calculat și la nivel de zone dintr-o localitate, așa cum este cazul sectoarelor capitalei (vezi harta din imagine).
Pentru comparația între județe, volumul de infracțiuni sesizate (furturi din societăți comerciale și tâlhării) se raportează la media națională exprimată prin numărul de infracțiuni sesizate împărțit la numărul de județe. În cadrul județelor, raportarea se face la media județului, obținută din volumul de infracțiuni împărțit la numărul de localități (orașe și comune). Coeficientul poate fi calculat și la nivel de zone dintr-o localitate, așa cum este cazul sectoarelor capitalei (vezi harta din imagine).
În România anului 2014, media națională de infracțiuni de tâlhărie și furturi din societăți comerciale sesizate a fost de 789, în scădere față de 2013, când a fost de 866 (vezi tabelul din imagine). Infracțiunile sesizate nu trebuie confundate cu cele soluționate, care sunt în număr mai mic. De asemenea, nu trebuie făcută confuzie între rata infracționalității, rata criminalității și coeficientul de criminalitate specifică.
Harta coeficienților de criminalitate specifică evidențiază punctele fierbinți de criminalitate, puncte ce se suprapun în cea mai mare parte pe zonele urbane. La sate, există infracțiuni, doar că infracțiunile de tâlhărie și de furt din societățile comerciale, ce intră în coeficientul de criminalitate specifică, sunt mult mai puține decât în zonele urbane. În cadrul județelor, municipiile reședință sunt campioane ale coeficientului. Astfel, în județul Timiș, municipiul Timișoara are un coeficient de criminalitate local de 7.657% (coeficientul se raportează la media județului). În municipiul Iași, coeficientul de criminalitate specific local în 2014 a fost de 8.850%. Exemplele pot continua, aceeași situație, în care reședința de județ e campioană, se regăsește în toate județele. În cazul satelor, coeficientul este, în cele mai multe cazuri, de sub 10%.
În afara Bucureștiului (campioana coeficientului de criminalitate specifică), județele cu criminalitate specifică ridicată în 2014 au fost: Prahova, Timiș, Constanța, Iași și Cluj (vezi tabelul și harta din imagine). Conform metodologiei de calcul, se consideră un coeficient ridicat acela ce depășește valoarea de 100% din media națională, județeană sau locală (în funcție de modul de calcul). Coeficientul mediu are valorile cuprinse între 75% și 100% din media cu care se face comparația, iar cel scăzut are valori mai mici de 75%. Cele mai mici valori ale coeficienților corespunzătore unei criminalități specifice scăzute au fost Gorj, Harghita, Bistrița-Năsăud, Giurgiu și Covasna (vezi tabelul și harta din imagine). La nivelul Bucureștiului, între sectoare, comparația se face cu media pe București. Conform Poliției Capitalei, în 2014, în Sectorul 3 (129,58%), Sectorul 4 (121,23%) și Sectorul 6 (109,84%) s-a înregistrat un nivel ridicat de criminalitate specifică. Un nivel scăzut de criminalitate specifică s-a înregistrat în Sectorul 5, de 61,13%. Sectorul 1 (93,36%) și Sectorul 2 (84,85%) au înregistrat niveluri medii ale criminalității specifice.
Coeficienții de criminalitate specifică sunt „specifici” urbanului, ruralul înregistrând un nivel scăzut al acestora. Valorile ridicate se suprapun pe marile aglomerări urbane. Poliția calculează acești indicatori pentru a avea o imagine corectă asupra activității infracționale dintr-o zonă. Cu cât zona în care locuiești are are un coeficient mai ridicat, cu atât ai șanse mai mari să fii victima unei tâlhării sau, dacă ești patron, a unui furt din afacerea pe care o deții. Dacă nu vrei să cazi victimă, te muți la țară și nu-ți deschizi o afacere și-ți reduci deplasările la oraș la minimum.
Harta coeficienților de criminalitate specifică evidențiază punctele fierbinți de criminalitate, puncte ce se suprapun în cea mai mare parte pe zonele urbane. La sate, există infracțiuni, doar că infracțiunile de tâlhărie și de furt din societățile comerciale, ce intră în coeficientul de criminalitate specifică, sunt mult mai puține decât în zonele urbane. În cadrul județelor, municipiile reședință sunt campioane ale coeficientului. Astfel, în județul Timiș, municipiul Timișoara are un coeficient de criminalitate local de 7.657% (coeficientul se raportează la media județului). În municipiul Iași, coeficientul de criminalitate specific local în 2014 a fost de 8.850%. Exemplele pot continua, aceeași situație, în care reședința de județ e campioană, se regăsește în toate județele. În cazul satelor, coeficientul este, în cele mai multe cazuri, de sub 10%.
În afara Bucureștiului (campioana coeficientului de criminalitate specifică), județele cu criminalitate specifică ridicată în 2014 au fost: Prahova, Timiș, Constanța, Iași și Cluj (vezi tabelul și harta din imagine). Conform metodologiei de calcul, se consideră un coeficient ridicat acela ce depășește valoarea de 100% din media națională, județeană sau locală (în funcție de modul de calcul). Coeficientul mediu are valorile cuprinse între 75% și 100% din media cu care se face comparația, iar cel scăzut are valori mai mici de 75%. Cele mai mici valori ale coeficienților corespunzătore unei criminalități specifice scăzute au fost Gorj, Harghita, Bistrița-Năsăud, Giurgiu și Covasna (vezi tabelul și harta din imagine). La nivelul Bucureștiului, între sectoare, comparația se face cu media pe București. Conform Poliției Capitalei, în 2014, în Sectorul 3 (129,58%), Sectorul 4 (121,23%) și Sectorul 6 (109,84%) s-a înregistrat un nivel ridicat de criminalitate specifică. Un nivel scăzut de criminalitate specifică s-a înregistrat în Sectorul 5, de 61,13%. Sectorul 1 (93,36%) și Sectorul 2 (84,85%) au înregistrat niveluri medii ale criminalității specifice.
Coeficienții de criminalitate specifică sunt „specifici” urbanului, ruralul înregistrând un nivel scăzut al acestora. Valorile ridicate se suprapun pe marile aglomerări urbane. Poliția calculează acești indicatori pentru a avea o imagine corectă asupra activității infracționale dintr-o zonă. Cu cât zona în care locuiești are are un coeficient mai ridicat, cu atât ai șanse mai mari să fii victima unei tâlhării sau, dacă ești patron, a unui furt din afacerea pe care o deții. Dacă nu vrei să cazi victimă, te muți la țară și nu-ți deschizi o afacere și-ți reduci deplasările la oraș la minimum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu