Pages

luni, 4 mai 2015

Bilanțul lui Nichita la Primăria Iași

Evoluția Iașului în mandatele lui Nichita
   Întronizat în noiembrie 2003 pe funcția de primar interimar în dulcele târg al Ieșilor, după ce Constantin Simirad a ridicat ancora către Cuba, Gheorghe Nichita ne-a arătat cum poți transforma un oraș dintr-unul de primă mână, într-un târgușor periferic ce se hrănește din amintiri. Iașul, încet dar sigur, se transformă într-o anexă a ansamblului Palas, cu alei de salcâmi japonezi.
   Din 2003 încoace, economia județului Iași a scăzut de la o pondere deținută în PIB-ul național de 3,07% la 2,87%, în condițiile în care ponderea populației județului în populația totală a crescut (vezi imaginea). Așadar, la nivel de populație, scăderea a fost mai mică decât în restul țării, iar economia locală a crescut cu un ritm mai mic decât media națională. Iașul reprezintă cam 80% din economia județului, procent ce se reflectă și în numărul mediu al salariaților (vezi imaginea). De la venirea lui Nichita, productivitatea unui ieșean a scăzut de la 86,8% din media națională a PIB-ului/cap de locuitor la 73,4%. Aceste scăderi se înscriu în declinul economic din zona Moldovei din ultimile două decenii, dar această scuză nu poate fi folosită în cazul unui oraș mare precum e Iașul. Potențialul de dezvoltare a acestui oraș e mult mai mare decât cel din prezent, iar vinovații pentru subdezvoltare sunt, în principal, decidenții politici. Nichita e principalul responsabil pentru rămânerea în urmă a acestui oraș.

   Zona de Nord-Est a atras doar 2,8% din investițiile străine directe de la nivelul întregii țări, iar aproximativ o treime din aceste investiții revin Iașului. Procentul atras față de celelalte județe ale regiunii poate părea semnificativ, dar, în realitate,. vorbim de un chior în țara orbilor, toată regiunea reprezentând circa 16,5% din populația țării. Deci, 16,5% din populație a beneficiat de 2,8% din investițiile străine directe. Sau, și mai aplicat, 3,91% din populația României, cât reprezintă populația județului Iași, a „beneficiat” de 0,93% din investițiile străine directe de la nivel național. Pentru o comparație mai bună cu principalii poli de dezvoltare, în afară de București, ne putem uita pe statistica firmelor cu capital străin. Astfel, numărul de firme cu capital străin în județul Iași reprezintă 1,53% din totalul companiilor cu capital străin din România. O comparație cu Timișul (6,88%), Clujul (4,14%) și Constanța (3,3%) ne dă o imagine despre capacitatea autorităților locale de a atrage investitori străini.
   Iașul condus de Nichita a rămas nu doar în urma orașelor mari din vestul țării, dar și în urma Sibiului, Oradei și Aradului - orașe cu o populație mult mai mică. În România s-au format, în ultimul deceniu, regiuni ce se mișcă cu viteze diferite de dezvoltare, iar Iașul abia rezistă în liga a treia. Încă un deceniu cu edili de teapa lui Nichita și vom vorbi de o luptă pe viață și pe moarte pentru menținerea în liga Petroșaniului. Le cer scuze locuitorilor din Petroșani! Vinovați de această situație sunt și locuitorii Iașului, ei votându-l de trei ori pe amorezul camuflat de pe aleile cu salcâmi japonezi. Tot ei sunt aceia ce trăiesc într-un trecut, mai mult imaginat de aur, iar în gară, trenul stagnării sosește și nu mai pleacă.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu