Cum a afectat criza productivitatea pe județe și regiuni

   Anul 2008 a fost anul în care economia României a atins maximul dezvoltării din perioada postdecembristă. E adevărat că avântul economic din 2000 până în 2008 s-a făcut pe baza creșterii consumului, consum care a fost susținut la rândul său de creditare.

Deși pare că problema creditelor neperformante acumulate după 2008 este o consecință a creditului cu buletinul, deci restanțierii la rate ar fi Gigel și Costel, nu-i așa. În realitate, volumul principal de credite neperformante e deținut de SC Gigi SRL, societate ce înainte de 2008 se ocupa „mai cu un pământ, mai cu o casă”, ca să citez din clasicii în viață. Da, Gigi SRL e datornic, e în faliment sau insolvență, banca s-a fript cu el și cu alții ca el și acum suflă și-n clienții buni, fie cu măriri inejustificate de comisioane, fie cu neacordări de credite, deși sunt apți a le susține.

   După anul electoral 2008, și după lălăiala hăhăită din 2009, an în care ni se explica savant cum n-o să fim afectați de criză, a venit 2010 și ne-a adus măsurile de austeritate ce-au pus pe butuci economia, n-au asanat-o nicidecum. De-atunci consumul s-a dus și neîncrederea populației și a firmelor conduce la un climat călâi, caracterizat de o creștere economică ce nu se simte în venituri și consum, ca urmare a schimbării motorului din consum în exporturi. La momentul actual, motorul de creștere a economiei este exportul. Acest motor este mai puțin poluant decât consumul, dar pentru stat e păgubos pe termen scurt. Bugetul suferă de pe urma acestui motor prin încasări mai puține, iar  pentru a crește încasările, statul crește taxele, omorând și puținul consum rămas. Se intră astfel într-un carusel al trasului de șuturi în fundul consumului ce se poate sfârși  nefericit în momentul în care exporturile dau înapoi.

   La nivel regional, anul trecut, productivitatea a înregistrat niveluri superioare celor existente în anul 2008, dacă ne raportăm la pib-ului pe cap de locuitor exprimat în euro. Singura regiune în care a existat un recul față de anul 2008 este regiunea de nord-est. Cauzele acestui recul pot fi puse în parte pe plecarea Nokia, dar nu explică în totalitate regresul înregistrat. Scăderea acestui indicator este prezentă în patru din cele șase județe ale regiunii (Cluj, Bihor, Satu Mare și Bistrița - Năsăud), deci doar ieșirea din peisaj a fabricii de la Jucu nu explică de ce reculul s-a resimțit în celelalte județe. O altă explicație ar putea fi oferită de căderea pieței imobiliare, știut fiind faptul că avântul din anii anteriori crizei a avut ca motor și sectorul imobiliar din județul Cluj. Și în acest caz, explicația e parțială și asta doarece în celelalte județe ale regiunii sectorul imobiliar n-a luat-o razna ca în cazul Clujului. Industriile adiacente acestui sector ar fi putut avea de suferit, dar nu într-atât încât să afecteze regiunea per ansamblu. Cert este că râmănerea în urmă față de anul 2008 și față de celelalte regiuni mai bogate va fi greu surmontată fără investiții majore. De partea cealaltă a baricadei se află regiunea Olteniei și a Banatului. Creșterea solidă a Banatului de peste 7% consolidează această regiune pe poziția de lider al regiunilor în afara Bucureștiului. În zona Olteniei, debarcarea Ford și creșterea exporturilor la Alro au făcut din această zonă campioana statistică a crizei. Spun campioana statistică deoarece pib-ul pe cap de locuitor este în termeni reali pe penultimul loc dintre regiuni, deci chelului c-un singur fir de păr i-a mai crescut unul, sporul e mare, dar el tot chel rămâne.

   Situația pe județe arată o imagine îngrijorătoare, nu mai puțin de 14 județe au înregistrat un recul față de anul 2008. Pe primul loc în ceea ce privește sporul pozitiv înregistrat se situează județul Giurgiu. Și în acest caz, se aplică statistica chelului, probabil o fabrică nou-deschisă în jurul Bucureștiului, care administrativ aparține de Giurgiu, a dus la acest spor semnificativ (+ 43%). Gorjul, județul de pe locul doi, a înregistrat acest spor pe seama creșterii activității complexelor energetice din zonă. Creșterea în cazul Doljului e datorată începerii producției la Ford, indicele producției industriale fiind cu 107% mai mare anul trecut față de cel înregistrat în anul 2012.

   La polul opus se situează Ilfovul cu un spor negativ de aproape 17%. În acest caz, sectorul imobiliar, mai precis scăderile înregistrate de acest sector, oferă explicația pentru un procent însemnat din acest regres înregistrat. În topul sporului negativ urmează Clujul cu -  13,65%. Nokia și piața imobiliară în declin sunt cauzele principale ale acestui rezultat.  Brăila este județul ce urmează cu -12,63% și Vasluiul cu - 7,58%. Cele două județe sunt printre ultimile zece județe și în ceea ce privește valoarea pib-ului pe cap de locuitor ( Vasluiul este chiar pe ultimul loc), iar involuția acestora se potrivește cu zicala „La omul sărăc, nici boii nu trag”.

   Învățăturile crizei ce-a trecut, să sperăm, sunt că o economie sănătoasă trebuie să se bazeze pe mai multe motoare, iar consumul și exporturile trebuie calibrate pentru a conferi putere reală și de durată. Această premisă pentru o economie puternică n-a fost înțeleasă de guvernele ce s-au succedat din 2008 încoace și pentru asta plătim toți, unii, din păcate, mai mult ca alții.