Anul trecut, numărul angajaților din România a crescut cu 26,4 mii, ceea ce reprezintă un spor de 0,39%. Cu 4,328 milioane de angajați la nivel național, suntem cu peste 700 de mii angajați în minus față de anul 2008. INS calculează separat la nivel de țară și la nivel de județe numărul de salariați, astfel că o adunare a totalului județelor dă o cifră superioară celei de la nivel național.
Acest lucru se întâmplă deoarece pe parcursul anului cifrele din teritoriu sunt ajustate, iar la final, când se publică în anuarul statistic datele definitive, cifrele concură.
În 2013 evoluția numărului de salariați a înregistrat o creștere per ansamblu, așa cum am spus, dar în teritoriu au existat și județe în care numărul de salariați înregistrați în luna decembrie a fost mai mic decât cel înregistrat cu un an înainte. Cele mai mari scăderi ale numărului angajaților în cifre absolute s-au înregistrat în județele:
- Municipiul București................... - 6539 salariați
- Brăila ................... - 1143 salariați
- Cluj .................... - 872 salariați
- Buzău .....................- 807 salariați
- Prahova ....................- 737 salariați
Cele cinci „campioane” nu-și păstrează locurile atunci când raportăm declinul procentual. Acest fapt survine din cauză că numărul total de salariați variază de la un județ la altul. Procentual, declinul cel mai mare al numărului de salariați s-a înregistrat în județul Brăila (-1,71%), urmat de Buzău (-1,01%), Dâmbovița (-0,9%), București (-0,72%) și Suceava (-0,69%). Această creștere modestă la nivel național e de natură să ridice semne serioase de întrebare în ceea ce privește revenirea economiei la nivelul anului 2008. Creșterea economică înregistrată anul trecut, susținută de creșterea exporturilor, se regăsește oarecum în sporul salariaților. În cifre absolute, cele mai mari sporuri ale numărului de salariați s-au înregistrat în județele: Argeș (+ 2390 salariați), Sibiu (+ 2389 salariați), Ilfov (+ 2165 salariați), Brașov (+ 1835 salariați), Teleorman (+1785). Cu excepția Teleormanului, celelalte județe au o economie ce susține exporturile, și cifrele se aliniază cu tendința națională de creștere pe bază de exporuri și mai puțin pe bază de consum. Să nu ne îmbătăm cu apă chioară, România are în continuare o balanță comercială negativă, doar că în ultimii doi ani ecartul dintre importuri și exporturi s-a redus semnificativ. Pe stat, pe termen scurt, acest lucru nu-l ajută prea mult în ceea ce privește bugetul. Statului îi convine, mai degrabă, o creștere bazată pe consum, aceasta aducând mai multe taxe la buget decât exporturile.
Procentual, creșterea numărul de salariați face ca niciunul dintre județele puternice economic să nu se regăsească între primii cinci. Pe primul loc, cu un spor de 3,52%, se află Teleorman, urmat de Tulcea (3,18%), Covasna (2,57%), Sălaj (2,55%) și Bistrița-Năsăud (2,51%). Sporul înregistrat de aceste județe e dat și de numărul redus de salariați existent (sub 60.000), ceea ce face ca un spor de câteva sute de noi angajați să pară în procente mai mare decât un spor de câteva mii la Timiș, de exemplu.
Ritmul actual de creștere al salariaților va face posibilă atingerea echilibrului între salariați și pensionari peste mai mult de jumătate de veac de-acum înainte, deci niciodată, dacă suntem realiști.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu