Pages

luni, 3 martie 2014

Economia României, înainte și după Primul Război Mondial

Date statistice economice 1913 și 1919
   România anului 1913 era în încălzire pentru războiul ce avea să vină un an mai târziu. Jocul de gleznă de pe tușă înainte de gărgăunii declanșați de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand a fost întrerupt de arătarea mușchilor în războiul balcanic.
Aproape 7.000 de km pătrați(Cadrilaterul) au revenit României la 10 august 1913, în urma tratatului de pace semnat la București. Primul Război Mondial prindea România într-un moment economic favorabil, economia țării având la acea dată perspective de creștere solidă. 
   Cu o populație de circa 7,9 milioane de locuitori și o suprafață de 137.903 km pătrați, România avea, în anul 1913 exporturi în valoare de 671 milioane de lei, ceea ce depășea cu 10% veniturile colectale la bugetul statului. Excedentul comercial era de circa 81 de milioane de lei, echivalentul a 5% din pib-ul național de la acea dată, dacă acceptăm un grad de colectare echivalent cu cel de astăzi. Cursul de schimb al leului în raport cu francul francez, marca germană și lira sterlină:
  • 1 franc francez = 1,0174 lei ;
  • 1marcă germană = 1,2553 lei;
  • 1 liră sterlină = 25,45 lei.
    După doi ani de neutralitate, o intrare pripită, de partea Antantei, un tezaur trimis la Moscova, o pace încheiată prematur cu Puterile Centrale și o întregire căzută ca o pleașcă de nicăieri, după toate acestea, anul 1919 găsește România într-un context economic deficitar. Inflația din perioada 1913 - 1920 a dus la o creștere a prețurilor de zece ori, exporturile s-au prăbușit, teritoriul de administrat a crescut de mai mult de două ori, la fel și populația.
   Anul 1919 era anul anterior tratatului de la Trianon, era de asemenea anul în care armata română ocupa Budapesta, reușind să-l facă pe Bella-Kuhn să abdice. Din punct de vedere economic , exporturile acestui an s-au ridicat la 104 milioane de lei, deficitul balanței comerciale fiind unul record. Anul următor s-a înregistrat o revigorare a exporturilor, semn că economia europeană își revenea după căderea produsă de conflagrația mondială. Deficitul balanței comerciale a rămas ridicat, sistemul economic național funcționând deficitar în ceea ce privește raportările și colectarea taxelor. În anul 1919, bugetul central crescuse de trei ori și ceva față de 1913, deși inflația în această perioadă a umflat prețurile de zece ori. În termeni reali, bugetul era mai mic de trei ori față de cel din 1913, în ciuda faptului că teritoriul și populația crescuseră semnificativ. Deficitul bugetar din anul 1919 era de circa 3,2 miliarde de lei, sumă ce echivala cu 320 milioane lei la nivelul anului 1913. Fenomenul inflaționist a continuat până în 1929, an în care a avut loc stabilizarea monetară.
   Închei aici analiza celor doi ani din istoria României, analiză făcută pe baza datelor din lucrarea Evoluția economică a României vol. III scrisă de Victor Axenciuc și publicată de editura Academiei Române, București, 2000, cu intenția de a continua acest gen de analize.

To be continued ...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu