Ședința de dinaite de meci se desfășura ca și celelalte, adică sub sceptrul unei plictiseli mascată de ochi inteligenți, ațintiți spre mâzgâlelile lui Nea` Piți. Tănase își lungea gâtul spre tablă răsărind dintre colegi ca un bâtlan din stufăriș. Se înțelege că nu înțelegea ceva din schemele de joc desenate, ce-i drept, nici Piți nu prea știa ce-a desenat pe tablă, c-avusese O seară grea la cazinou, înecată spre dimineața cu bucăți de gheață asezonate cu whisky sau votca, sau de amândouă, că de la un moment nu mai știa.
L-a basculat un taximetrist la poartă și de-acolo s-a descurcat singur ... de vreme ce s-a trezit echipat cu echipamentul lui Goian, de ziceai că e hocheist, nu altceva. S-a trezit pe la 10 în râsetele băieților. Erau afară, dar parcă râdeau sub pat, așa de tare auzea. S-a ridicat cu greu, mai greu ridicâdu-și capul, s-a uitat în oglindă și a răsuflat ușurat că nu-i îmbrăcat în desuurile Victoriei, apoi, după ce s-a schimbat, a luat-o spre teren. În hol a dat peste Mircea și maseurul echipei. Aceștia abia l-au băgat în seamă, atenția de a nu lua marț la table era tot ce conta pentru ei. Pe teren băieții făceau ca de obicei mișto de Tănase.
L-a basculat un taximetrist la poartă și de-acolo s-a descurcat singur ... de vreme ce s-a trezit echipat cu echipamentul lui Goian, de ziceai că e hocheist, nu altceva. S-a trezit pe la 10 în râsetele băieților. Erau afară, dar parcă râdeau sub pat, așa de tare auzea. S-a ridicat cu greu, mai greu ridicâdu-și capul, s-a uitat în oglindă și a răsuflat ușurat că nu-i îmbrăcat în desuurile Victoriei, apoi, după ce s-a schimbat, a luat-o spre teren. În hol a dat peste Mircea și maseurul echipei. Aceștia abia l-au băgat în seamă, atenția de a nu lua marț la table era tot ce conta pentru ei. Pe teren băieții făceau ca de obicei mișto de Tănase.
-Bă, gata, lăsați-l în pace! Ce-i aici, ora de miștocăreală?! Terminați-o! Tănase,... iar ți-ai luat adidașii invers?
- Da Nea`Piți, c-am pierdut aseară la poker și-mi iau pedeapsa acum.
- Care poker? C-am jucat șeptică, zise râzând Bourceanu.
- Daa?! Și mie de ce mi-ați zis că jucăm poker?
- Păi, și noi de ce mai râdeam azi?
- Gata, bă, tu Bourcene ce cauți aici, că diseară nu joci?
- Am venit și eu Nea` Piți să mai întrețin atmosfera, c-altfel scade masa.
- Bine, bine, continuați ce făceați înainte că mă duc să beau o cafea. Tănase, schimbă-ți papucii invers!
- I-am schimbat Nea`Piți, dar tot așa sunt.
-Bă, iar i-ați ascuns papucii lui ăsta, de umblă cu doi adidași de picior drept? Dați-i înapoi, că ne supărăm!
La cafea, se alătură la masă și Mircea. Piți și portarul, portarul de la intrarea în complex, se întrețineau deja adânciți într-o discuție din care el auzi doar frânturi, ceva de mers în patru labe, de scandal c-un taximetrist și-o toaletă înfundată.
-Săru` mâna doamna Marcela, pentru cafea! mulțumi Mircea secretarei ce apăru imediat cu înc-o cafea aburindă. Luă o gură, trase aer în piept și tăbărî peste discuția portar-Piți:
- Ia zi Piți, câștigăm?
Piți, semi-iritat de intruziunea ce-l împiedică să afle dacă s-a bătut sau nu cu taximetristul nemulțumit, se întoarse către veșnicul conducător de federație și-i răspunse c-o întrebare:
- Ia zi Nea`Sandule, ai bani să premiezi băieții? Nu de alta, dar am văzut că anul trecut ai terminat pe pierdere.
- Eii, am terminat pe pierdere ... mă-nțelegi?, ca să ne luam tainul că anul trecut n-am luat, anu` ăsta de la calificare ... mă-nțelegi?... mai luăm odată spuma, c-așa stă treaba. Cu tactica, cu tactica cum stăm?
-Bine zic, că băieții s-au antrenat la echipe, Reghecampf și-a făcut treaba. N-ai văzut cu ungurii? A mers șnur, cum cred c-o să meargă, dacă dă Domnu`, și diseară. Dacă trecem de turci, și cred că trecem, că i-am văzut pe băieți montați, ai face bine să le dai și lor ceva înainte de banii pentru calificare. Așaa, și dacă tot trecem de turci, vreau să renegociem contractu`.Vreau pe încă zece ani, și, pe urmă mă pensionez. Poți să-l iei pe Reghe sau pe Dan, că pentru mine e destul.
- Aha, și dacă renegociem, tot 20% ... din contract ... în conturile Fondului de Solidaritate?
- Tot așa rămâne.
- Buun, păi o să trec mai târziu pe la stadion înainte de meci ca să-i îmbărbătez pe băieți.
La stadion ... așa cum vă spuneam, Năstase se prefăcea că pricepe ceva din magneții și liniile desenate pe tablă. Îi era neclar un lucru și ridică mâna ca un școlar cuminte.
- Da, ia zi Tănase, ce ți-e neclar sau mai degrabă ce ți-e clar din toate astea?
- Magnetul negru de pe tablă, cine-i?
- E bomba ta, idiotule, nu vezi că-i o pată, că a scris un bou cu marker permanent!
- Aaaaa, dar dacă noi suntem în echipament galben de ce magneții sunt verzi?
- Păi, da` voiai să-ți iau magneți galbeni speciali pentru tine? Zii, nu voiai să pun și pozele voastre pe ei? Mai zi, Juma` de creier, ce mai vrei?!
- Să ....
- Să, ce?
- Să le ziceți la băieți să-mi dea perechea de adidași.
- Cum, nu ți-au dat-o? Bă, mă enervați, dați-i papucii lu`Einstein ăsta!
- I-am dat bre Nea`Piți, da-i prost ca noaptea, tot s-a încălțat aiurea, de data asta cu doi adidași de stângu`. Ce dracu să-i faci, dacă-i idiot?
- Nu-i adevărat, eu aveam scris pe ei care-i stângu` și care-i dreptu`, și-acum scrie stângu` pe doi și dreptu` tot pe doi.
- Păi, da, bă geniu carpatin, și nu puteai să iei un drep și-un stâng?
Tănase tăcu, dar tot nu era prea lămurit. Goie, căci el vorbi, continuă:
- Las`, Nea Piți că a jucat cu Ungaria cu doi de stângu` și tot a dat gol.
- Ce, a jucat așa, vineri? Gata, Goie, i-ai dreptu`, lasă-l tot cu stângu`. Eu nu-s superstițios, dar dacă la cazinou câștig și port niște chiloți anume, apoi o lună nu-i mai schimb.
Mircea, care tocmai intrase în vestiar, avu o grimasă de greață când îl străfulgera imaginea chiloților lui Piți purtați o lună întreagă. Scutură din cap să-și alunge imaginea și-ncepu discursul:
- Băieți, mă simt cum mă simțeam când îi vorbeam acu vreo două decenii lui Piți, aici de față.
- Așa-i Nea` Sandule, că de mult sunteți în fotbal! Și încă vă vrem lângă noi cel puțin două decenii! Drese busuiocul Piți.
Sandu îl ignoră, ca să nu-și uite ideea, și continuă:
- Vă spun ce i-am zis și lui Hagi, lui Mutu, și acum vouă. Nu mă interesează ce faceți, cum jucați, dar meciul ăsta dacă nu-l câștigați, nu vedeți niciun ban! Suntem în rahat până-n gât din pricina finanțelor. Eu și cu Piți nici nu ne-am luat banii de ... luna asta, și dacă nu vin bani de-afară nici voi nu vedeți vreo lețcaie! Suntem pe locul doi. Faceți cum știți ca diseară ca după meci, să fim tot acolo! Fiți răi ca la Podul Înalt!
Tănase făcu ochii mari și-l întrebă pe Tătărușanu dacă Podul Înalt e în divizia A sau e în B. Acesta pufni în râs și le zise și celorlalți. Sandu, după ce râse, îi zise:
- Tănase, ia du-te tu să vezi dacă s-a umplut stadionul!
Tănase plecă cu doi adidași de picior stâng. Sandu continuă:
- Eu și cu Piți v-am adus până aici, pe locul doi, acum depinde de voi să vă mențineți. Mergeți și mușcați din ei, înrăiți ca atunci când patronu` nu vă dă leafa! La luptă! Eu și Piți vă susținem!
- La luptă! strigă Bourceanu.
- Bourcene, da tu nu joci? Ce cauți pe-aci?
- Am venit și eu să sprijin echipa și să râd de Tănase.
- Hai, gata, acum pe teren și ... la luptă! Ca la Podul Înalt!
La ieșire aștepta Tănase să-i raporteze că-i plin stadionul. Plăieșii au ieșit pe teren râzând. La final i-a apucat plânsul. De, turcii nu știau istorie, dar știau fotbal.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu