Pages

joi, 1 august 2013

La nunta-n stil italian se merge cu drujba

Vânzările de electrocasnice
   Îi veni rău când văzu că Ionuț rămâne în urmă și, odată cu el, rămânea satul în care s-a născut, a crescut, s-a dus la școală, iar mai apoi la liceu, s-a îndrăgostit și, din care, trebuie să plece și să se ducă-n în străinătățuri să-și facă un rost.
   Cu o seară înainte îi jurase plângând lui Ionuț c-o face pe dracu-n patru să-l tragă și pe el la muncă cu ea în Italia. Deja o puse pe soră-sa mai mare și pe cumnată-su să vadă de pot rezolva ceva de muncă pentru el, iubirea vieții ei, de care trebuie să se despartă ... dar-ar boala-n el, să dea, de Funeriu! Că doar el e de vină pentru ce s-a petrecut la bac! Acum îi pare rău că l-a pus pe Ionuț să rămână repetent pe caz de boală ca să termine liceul din sat odată. Dac-ar fi terminat în 2009 ... om cu bac era! Așa, anul ăsta a fost dezastru, nimeni din clasa lor n-a luat, iar din cealaltă clasă, că doar doua sunt, au luat fiica primarului și băiatul șefului de post. Păi cum să nu ia ?! S-au descurcat cu doamna supraveghetor, că i-a lăsat la baie vreo juma de oră în timpul examenelor, și la mate, și la română. Restul de copii au căzut bacul, ca ea, ca și Ionuț. Asta-i viața! Plângi, pe urmă te ștergi de lacrimi, și mergi unde vezi cu ochii, să-ți faci un rost. Acu, de-ar da Domnul să-l ia pe Ionuț lângă ea, și totul e perfect!
   După trei ani, în satul cu promovabilitate la bac de sub 5% în 2010, 0% în 2011, 10% în 2012 și 35% în 2013, e nuntă mare. Se mărită Lenuța cu Ionuț, amândoi expați din motive funeriene. Nași le sunt doi foști expați cu bacul luat pe timpuri abramburiciene. Nunta se ține la restaurantul nașilor, ridicat cu truda a zece ani de muncă prin lume, dar mai mult prin Italia. Nunta e gândită în stil italian cu: cununie religioasă afară, cu domnișoare și domnișori îmbrăcați la fel - tinerii îmbrăcați la fel cu ceilalți băieți, nu la fel ca domnișoarele, la asta mă refeream când am zis la fel - și, binențeles, listă de cadouri. Acum se complică treaba pentru că lista de cadouri e făcută la mai multe magazine. De la Bricostore din municipiul județului, tinerii au vrut mai multe materiale de construcție pentru a-și termina casa începută la botezul copilului, pentru că am uitat să vă spun că Lenuța și Ionuț au un copil de doi ani, născut în Italia. Ei s-au căsătorit civil acolo și-acum fac cununia religioasă spre liniștirea părinților, mai ales a părinților Lenuței. Așa, binee, să continui epopeea ... Lista de cadouri continuă cu magazinele de electrocasnice și IT, tot din reședința de județ, că acolo sunt mai aprovizionate decât cele din orașul nemunicipiu, apropiat. La final lista e completată cu un magazin de decorațiuni interioare, unul de lenjerii și unul de articole pentru copii, ca să nu mai fie nevoiți să cumpere pentru ală micu.
   Nunta! ... iu! iu! iu! și ceva canzonette, c-au fost avertizați muzicanții că mai toți cei cu dare de mână sunt din cizmă și e musai să fie canzonette. În rest, totul a decurs altfel decât a fost plănuit. Și s-o luăm cu începutul. Dimineață Lenuța e sunată de fiica nașei și află că, deși e domnișoară de onoare, ea se va îmbrăca diferit, pentru că rochia nu o pune în evidență. Lenuța își mușcă buzele și acceptă, doar e vorba de fiica nașei. Zice cu năduf după ce închide telefonul : „Cum dracu să nu te-ncapă rochia când e măsura XXXXL? Cât poți să te-ngrași în trei zile, c-atât a trecut de când ai probat-o?”
Mirele e și el apelat de vărul său și-i zice că vine în alt costum, pentru că cel ce i l-a dat l-a rupt la o altercație la discotecă cu o seară înainte. Mirele ridică din umeri a neputință și-i zice Vandamme-ului de ocazie că e ok. După amiază la cununia religioasă însurățeii află că popa n-are voie să-i cunune afară, că i-a interzis patriarhia. Nașu rezolvă situația prin lungi insistențe, dar cu condiția ca popa să n-apară în nicio poză sau pe vreo casetă să-l vadă cineva de la episcopie. Seara mirii și-au dat seama că n-au șampanie. Cineva, probabil nașul, uitase s-o comande. Nașul se apără și dădu vina pe angajați. Așa că, la ciocnitul paharelor de șampanie, doar mirii și nașii aveau spumant, restul aveau vin, suc sau votcă. La furatul miresei, unul dintre cavaleri a scăpat-o din brațe și, cum seara plouase ... mireasa era din „101 dalmațieni”. Una peste alta, incidentele au tot curs: toaleta s-a-nfundat c-a uitat nașu să cheme vidanja, vărul mardeiaș s-a încăierat de vreo trei ori, noroc că nu ține la băutură și-a adormit, fotografiile cu scoaterea jartierei au arătat și una bucată chiloți pătați cu noroi. Însă necazul cel mare a venit a doua zi.
   Obosiți după așa noapte Lenuța și Ionuț s-au dus direct la culcare, nerezistând să mai țină ochii deschiși, d`apăi să mai deschidă cadourile. Pe la două au fost treziți de cadoul de la nași ce-a sosit cu camionul magazinului Bricostore. S-a cam zgârcit nașul că a luat mai puțin decât aveau nevoie finii. D-acum, asta e ! Ce să-i faci, să-l deznănășești ? După cadoul de la naș, finii se avântară în mormanul de pachete aduse de nuntași. Primul lucru pe care-l observară era că nici un pachet nu avea numele celui ce la dăruit. Primul pachet deschis și ... un filtru de cafea ... N-au comandat filtru c-aveau vreo cinci de la botez. Ionuț ridică din umeri și desfăcu al doilea ... un fier de călcat ... Nici de ăsta n-aveau nevoie. La următorul pachet răsare un nou filtru, aceeași marcă. Pachetele se desfac din ce în ce mai nervos, pe măsură ce filtrele alternează cu fiarele de călcat, cu câte-n aspirator ici-colo, sau cuptor cu microunde. Nimic din ce-și doriseră cei doi: nu laptop pentru ăla micu, nu tabletă, tot pentru el, nu  LedTv pentru ei, nu gresie, nu robinete, nu aragaz, nu lenjerii de satin, nu pahare de cristal, nu veselă, nu ... nimic!  Deznădăjduiți, de-o parte și de alta a mormanului de filtre, fiare, aspiratorare și cuptoare se uită-n gol unul la altul. Era a doua mare lovitură ce și-o luau de la viață, după bac.
   Ultimul pachet pe care-l desface Ionuț conținea o drujbă. Ce mama dracului să faci cu 50 de filtre de cafea, 46 de fiare de călcat, 15 aspiratoare, 14 cuptoare cu microunde și-o drujbă, care nici măcar nu merge ? ... magazin de electrocasnice sau de drujbă second-hand?
  
P.S.: Retailului românesc de electrocasnice și IT a înregistrat  o creștere a pieței în 2012 față de 2011 de 5-7% până la valoarea de 1,25 miliarde euro (excluzând telefoanele). O infimă parte din creștere s-a datorat probabil episodului sus-relatat, dacă episodul ar fi real și nu un exercițiu de imaginație, așa cum este.

Top retaileri electrocasnice

Indicatori retaileri electrocasnice



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu