Social Icons

marți, 28 august 2018

România și Marea Britanie au cei mai puțini poligloți din UE

Topul statelor europene după ponderea din populație care cunoaște una sau mai multe limbi străine   Există mitul că românul se pricepe la limbi străine. Statistica Eurostat ne arată că aproape două treimi din populația rezidentă a României, în care intră și premierul actual, nu vorbește nicio limbă străină

   Cel mai probabil, poligloții noștri sunt peste hotare, iar aproape două treimi din cei rămași în țară (64,2% din populația rezidentă) vorbesc limbi străine de-i dor mâinile. Iată că Viorica-Vasilica îi reprezintă pe o bună parte din cei rămași în țară, iar atacurile la adresa ei pe această temă nu au mare efect, pentru că o mare parte dintre cei ce cunosc o limbă străină oricum nu o votează.

   Dacă în cazul Marii Britanii, statul din UE cu cea mai mare pondere din populație ce nu cunoaște nicio limbă străină  (65,4%), e de înțeles acest procent, limba engleză fiind o limbă de largă circulație internațională, în cazul României, procentul de 64,2% aferent anului 2016 e chiar îngrijorător, pentru că trebuie să ne gândim că cei peste un milion de concetățeni de origine maghiară intră în cea mai mare parte în restul de 35,8% din populație care vorbesc una sau mai multe limbi străine (vezi tabelul din imagine). 
   Trebuie precizat faptul că din statistica statelor comunitare lipsesc datele Irlandei.

   Chiar dacă mâine cei trei milioane de români din străinătate s-ar întoarce în țară, România tot ar avea una din cele mai mari ponderi din UE care nu cunoaște nicio limbă străină (aproximativ 56% în loc de 64,2% din populația rezidentă). Am reuși astfel să depășim la mustață Ungaria (57,6%), dar tot am fi în urma vecinilor bulgari (50,5% - vezi tabelul din imagine).
   Lucrurile arată și mai rău pentru România dacă ne raportăm la statele din afara spațiului comunitar incluse în statistica Eurostat. Doar Bosnia și Herțegovina are un procent al populației ce nu cunoaște nicio limbă străină apropiat de cel al României (61% - vezi tabelul din imagine), Albania (59.9%), Macedonia (31,7%), Serbia (20,7%) stând la acest capitol mai bine decât noi

   Cum arată topul statelor europene cu cei mai mulți poligloți?

   În 2016, conform datelor Eurostat, la nivel comunitar, 35,3% din populația rezidentă nu cunoștea nicio limbă străină, asta însemnând că 64,9% cunoșteau una sau mai multe limbi străine. Ponderile sunt inverse față de cele ale României.
   Statele cu cele mai mari ponderi ale populației care care cunoaște una sau mai multe limbi străine erau Suedia (96,6% din total), Letonia (95,8%), Danemarca (95,8%), Lituania (95,5%)  și Luxemburg (94,5%).

   Statistica Eurostat ne oferă date și despre abilitățile în materie de limbi străine pe sexe. Astfel, în majoritatea statelor comunitare incluse în statistică (Irlanda nu a transmis date), femeile cunosc într-o proporție mai mare decât bărbații una sau mai multe limbi străine. În România, 34,5% din bărbați cunoșteau una sau mai multe limbi străine, în vreme ce procentul femeilor e de 37,1%.

  Din procentul de 35,8% din populația României care cunoștea o limbă străină în 2016, 24,7 % cunoștea o singură limbă străină, 10,2% cunoștea două limbi străine și doar 0,9% din populație cunoștea trei sau mai multe limbi străine (vezi tabelul din imagine). 
   În nicio altă țară din statele comunitare incluse în statistică nu se înregistra un procent mai mic decât cel din România al celor ce cunoșteau trei sau mai mult de trei limbi străine. Luxemburgul (51,2%), Finlanda (44,9%) și Slovenia (37,7%) erau statele cu cele mai mari ponderi din populație care cunoșteau trei sau mai multe limbi străine. Și în cazul populației ce cunoaște trei sau mai multe limbi străine, în majoritatea statelor comunitare, tot femeile dețin o pondere mai mare decât bărbații.

   Românii rămași în țară nu prea le au cu limbile străine, iar cauza principală pentru această situație e sistemul de învățământ. Nu beneficiem de o limbă de circulație internațională precum britanicii și din acest motiv programa de învățământ ar trebui să pună accent mai mult pe învățarea limbilor străine. După dezastrele din ultimul deceniu de la bac, am fi fost tentați să credem că matematica e limba străină care dă cele mai mari bătăi de cap elevilor, dar datele Eurostat ne arată că, și în materie chiar de limbi străine, doi din trei români sunt vorbăreți ca niște mimi.

   
   

2 comentarii:

  1. Intrebarea mea ar fi urmatoarea. De unde stie studiul cine vorbeste o limba straina si cine nu? Trebuie sa ai un examen de limba (Cambridge, toefl, jlpt etc. si daca da, de ce nivel), sau sa ai un anumit nivel la proba respectiva de la bac?

    RăspundețiȘtergere
  2. Avem maghiari, țigani și alte minorități de cel puțin 20%. Alți 20% lucrează în străinătate. Cifre minime. Mă uit în jurul meu (corporatist, așa e), toți știu cel puțin engleza. De altfel acet „mit” este binecunoscut de cei din occident. Sunt prins în organizarea unui eveniment european, știți care este cea mai întâlnită laudă la adresa noastră? Că românii știu engleză. De la vânzători, la oamenii cu studii superioare și oamenii de pe stradă. Poate nu ajungem la jumătate din populație, dar cu siguranță nu e doar 35%.

    RăspundețiȘtergere