Pages

duminică, 12 februarie 2017

Fondul „Suveran” de „Dezvoltare” și „Investiții”

Țeapa fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții
   În România, noțiunea de fond cauzează frisoane
   Fondul Național de Investiții al lui Vântu era o pușculiță la discreția lui și un îndemn pentru deponenți să doarmă liniștiți. Știm cum s-a sfârșit cu cei adormiți, dar și cu Vântu.


   Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri administrat de SAFI a fost o pușculiță a lui Viorel Cataramă, cu diferența că Viorel a sfârșit mult mai bine decât Vântu.

   După anul 2000, o jumătate de deceniudenumirea de fond a ieșit din vocabularul autorităților, dar și al oamenilor de afaceri.

   A revenit în 2005, odată cu înființarea celebrei țepe numită Fondul Proprietatea. Un an mai târziu, în 2006, a luat ființă Fondul Național de Dezvoltare, care trebuia să ne ducă infrastructura pe culmi nemaiîntâlnite, din banii luați pe privatizări. Nu ne-a mai dus-o, că a venit criza și banii s-au evaporat. 

    Să revenim la Fondul Proprietatea. În 2011, Marea Țeapă s-a listat pe bursă. Statul pompase, la momentul înființării, participații în valoare de 13,78 miliarde de lei, adică circa 3,76 miliarde de euro. Pachete de acțiuni de la Petrom, Loterie, Romgaz, etc., deci cam toată spuma economiei aflate în mâna statului, s-au pus într-un coș și s-au dus pentru despăgubirea foștilor proprietari ale căror bunuri au fost confiscate de comuniști

   Din 2005 până în 2011, cei ce-au primit acțiuni la fond au fost nevoiți să le vândă Depozitarului Central al fondului sau pe bursa de la Viena la un sfert din prețul, dacă mai voiau să se bucure de ceva în timpul vieții lor. În 2011, la listare pe bursă, după ce cine trebuia să cumpere a cumpărat deja și frații noștri de peste ocean erau deja în fruntea boardului, proprietarii despăgubiți și-au dat seama că au fost țepuiți, pentru că au fost forțați să vândă la un preț mult mai mic decât valoarea nominală a acțiunii. 

   De ce nu investighează DNA șmecheria Fondului Proprietatea, fond care a despăgubit doar 11 mii de păgubiți, iar dintre aceștia mulți se judecă pentru despăgubiri după ce au fost obligați să vândă la un preț mai mic? Pentru că DNA-ul nu se bagă acolo unde e implicat Unchiul Sam. 
   
   Statul mai are de despăgubit în prezent vreo 60 - 70 de mii de foști proprietari. Devine clar că misiunea Fondului Proprietatea a eșuat și că, de fapt, a fost o manevră de mutare a unor participații din buzunarul statului în buzunarul unor șmecheri. Prinde orbul, scoate-i ochii, mai ales dacă sunt de un albastru de SRI, deci, din nou, e clar că DNA-ul nu se bagă.

   Cele două fonduri (Fondul Proprietatea și Fondul Național de Dezvoltare) sunt două exemple că o intenție bună sfârșește fie în buzunarele americanilor și a unor șmecheri cu ochi albaștri de la noi, fie se evaporă la prima criză financiară, că de, e foame de bani

   Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții are toate șansele să devină un fel de Fond Proprietatea altoit cu Fondul Național de Dezvoltare, adică să ia mai tot ce a rămas profitabil pe la stat, să-l facă pachet și să ajungă în buzunarele unor șmecheri, fără a face nimic din ceea ce și-a propus.

   Ministrul economiei ne spune că statul va fi acționar unic. La fel era și Fondul Proprietatea la înființare. Aflăm că statul va pune ceva bani în fond, iar restul vor veni de la bănci și din emiterea de obligațiuni

    Să facem un exercițiu de imaginație. Dacă fondul face autostrada Comarnic-Brașov la prețul astronomic de pe vremea lui Ponta și Rus de 8,4 miliarde de euro? Nu-i așa că se vor evaporat 84% din activul de 10 miliarde al fondului? Oare cei ce-au cumpărat obligațiuni nu vor deveni acționari, dacă statul n-are de unde plăti sumele la scadență? 

    Scoaterea acestor participații ale statului în afara administrației nu garantează o mai bună gestionare a lor. Ne vom trezi cu încă un șefuleț peste companiile de stat și, probabil, cu câțiva foști ambasadori americani în fruntea fondului, pentru ca DNA-ul să nu deranjeze. Guvernul va avea o scuză de la anul că nu face autostrăzi, spitale, etc., pentru că toate acestea vor cădea în seama fondului. Conducerea fondului, dacă nu va face nimic, ci va toca doar bani, va putea fi schimbată doar conform contractului de management. Vom intra într-un joc cu aruncatul pisicii moarte, a cărui finalitate va fi aceeași infrastutură deficitară, plus un minus serios de active din buzunarul statului.

   Văd că presa economică tace ca porcul în păpușoi, așa cum a făcut și în cazul Fondului Proprietatea. Nu li se pare nimic suspect în faptul că guvernul vrea să scoată în afara bilanțului, cum s-ar zice în contabilitate, vreo zece miliarde de euro. De-acolo, din afara bilanțului, cică vor face numai lucruri bune în interiorul bilanțului. La bănci, când creditele neperformante sunt scoase în afara bilanțului, se vând la un preț de nimic la o firmă de recuperări, și gata, își iau gândul de la ele. Acum, diferența e că guvernul scoate credite performante, dar finalitatea e aceeași.

Un comentariu:

  1. Propagandiştii statului de drepţi sunt acum ocupaţi cu alte lucruri, aşa că e foarte bine că abordaţi această temă.

    Aş menţiona 2 lucruri:

    1. Din câte am înţeles, FSDI va putea finanţa max 49% dintr-un proiect, restul finanţării (51%) venind din mediul privat (BERD, BM, bănci, investitori privaţi, şamd).
    Deci, în teorie, criteriul de eligibilitate a proiectelor ar trebui să fie mai solid prin implicarea entităţilor private. Adică potenţiala pierdere ar fi înghiţită de toţi cei implicaţi în proiect (FSDI + privaţi) iar atunci privaţii ar fi dornici să evalueze mult mai obiectiv proiectele finanţate (în comparaţie cu FSDI - cu o conducere politică).

    2. Statul şi-a luat deja angajamentul de câţiva ani să listeze participaţii minoritare la unele companii (Hidroelectrica, Aeroportul Otopeni, Portul Constanta, şamd). De asta nu cred că vom scăpa.
    Strategia iniţială era ca banii obţinuţi din listare să rămână la companii (majorare de capital). O idee absolut tâmpită întrucât unele companii (ex Hidroelectrica) stau pe un morman de bani pe care nu au unde să-i investească.
    Odată cu FSDI măcar s-ar putea schimba măcar strategia de listare. Adică banii obţinuţi din IPO să ajungă la stat care să capitalizeze FSDI. Asta ar părea o idee mult mai bună în condiţiile în care vinzi participaţii minoritare.

    RăspundețiȘtergere