Pages

duminică, 23 octombrie 2016

Nimeni din România nu vrea cu adevărat unirea

Pe agenda omului de rând din România, unirea cu Republica Moldova nu există
   Unioniștii s-au strâns în corturi în centrul Bucureștiului și așteaptă pardidele să vină la discuții. Ieri s-au unit cu pulanele jandarmilor, azi vor să se unească cu organul de partid. Între timp, peste Prut, a mai dispărut un miliard de dolari din bănci. La cum dispar miliardele în Basarabia, nici economia Germaniei n-ar face față mai mult de câțiva ani de zile. 


   Nimeni din România nu vrea cu adevărat unirea

   Probabil, cea mai reticentă la unire e culmea, nu regiunea Ardealului, ci cea a Moldovei. În zona Moldovei, toți basarabenii sunt băgați în categoria de „ruși”. Această categorisire ne arată cât de mult vrea Moldova să se unească cu Republica Moldova. N-am întâlnit niciodată în rândul moldovenilor din județele Moldovei o dorință arzătoare pentru unire. Nu există decât la nivel de declarații politice la București, și niciodată la Iași, Suceava, Bacău sau Galați. Nu există niciun lider local din zona Moldovei care să-și fi făcut o platformă politică pe această temă. Republica Moldova e văzută de moldovenii de dincoace de Prut ca o sursă de țigări ieftine, carburanți ieftini și băutură ieftină. La atât se limitează sentimentele unioniste în zona Moldovei.

   La București se mestecă multă demagogie, toată lumea vrând unirea ceilalți „șoldoveni”. Da, la nivelul omului de rând din București, „șoldoveanul” e o specie aparte, invazivă, care nu vrea să stea acasă la el în Moldova. Dacă nu-i suportă pe „șoldovenii” de dincoace de Prut, pe cei de dincolo sigur îi vor primi cu brațele deschise. Această atitudine față de „șoldoveni” o întâlnești în tot sudul, nu doar în capitală. La nivel politic, se fac declarații despre unire, dar la nivelul omului de rând, o unire cu „șoldovenii” e de-ajuns, nemaifiind nevoie de încă una.

   În Ardeal și Banat, unirea cu Moldova e la fel de dorită precum unirea cu Bangladeșul. O mare parte dintre cei de peste munți gândesc că deja s-au încurcat prea mult cu regățenii și c-ar fi timpul s-o ia pe cont propriu. Nu contează că aceste idei sunt plantate de unguri sau de patrioții locali ce se văd viitori președinți sau miniștri într-o Transilvanie independentă, ele există și se manifestă, deocamdată, doar declarativ. Disprețul față de moldovenii din România în Ardeal și Banat e fățiș și se manifestă peste tot la nivelul omului de rând, cu note mult mai accentuate decât în sudul României. 

   La Chișinău, unirea e pusă pe tapet, mai ales în preajma alegerilor. Adepții unirii sunt mult mai numeroși acum decât erau în anii `90. Toți colegii basarabeni, veniți la studii în România în acei ani, erau anti-unioniști. Acum lucrurile s-am mai schimbat, dar, dincoace de Prut, masa unioniștilor e redusă la niște organizații studențești și, ceea ce-i mai grav, e confiscată, în unele cazuri, de organizații neo-fasciste, precum Noua Dreaptă.

   Subiectul unirii nu există în România la nivelul omului de rând. Dacă nu există, nu are cum vreodată să se realizeze.

3 comentarii:

  1. Acest articol este o parere personala...

    RăspundețiȘtergere
  2. DACA AR MAI FI CONTINUAT DEMONSTRATIA, AUTORUL AR FI AJUNS LA CONCLUZIA COMINTERNISTA POTRIVIT CAREIA ROMANIA ESTE UN STAT IMPERIALIST CARE TREBUIE DESFIINTAT, DATE FIIND ANTAGONISMELE REGIONALE.PENTRU TEZELE LENINISTE EXPUSE MAI SUS, P.C.R. A FOST SCOS IN AFARA LEGII.



    RăspundețiȘtergere
  3. Articolul acesta e manipulare. Nu stiu de ce presa, in loc sa sprijine idealurile vechi romanesti, incearca sa le anihileze. Multi romani doresc Unirea! In Transilvania foarte multi.

    RăspundețiȘtergere