Social Icons

joi, 1 august 2019

Cum le-a mers Cataloniei și celorlalte regiuni spaniole din punct de vedere economic în ultimul deceniu

Evolutia topurilor regiunilor spaniole după PIB-ul total și pe cap de locuitor între 2007 și 2017
   Din când în când, presa românească, preluând din cea internațională, ne ține la curent cu evoluția situației politice din Catalonia. De fiecare dată ni se spune că „cea mai bogată regiune a Spaniei” vrea musai să fie independentă, pentru că brânza între frați  e până la urmă pe bani.
   
   „Cea mai bogată regiune a Spaniei” e cea mai bogată dacă ne uităm pe cifrele PIB-ului total din 2017 (224,1 mld. euro), dar e și a doua regiune ca populație a regatului iberic (7,44 mil. locuitori). Am mai spus, pe principiul acesta urechist, regiunea noastră de Nord-Vest, care e cea mai populată regiune a țării, e mai bogată decât regiunea Vest, pentru că PIB-ul total al celor 6 județe din Moldova (19,04 mld euro) e mai mare decât al celor 4 județe din Banat (18,2 mld. euro). 
   Nu poți spune că o regiune e cea mai bogată pentru că are PIB-ul total cel mai mare, dar poți spune că e bogată dacă are PIB-ul pe cap de locuitor cel mai mare. Ei bine, Catalonia, pentru știința tuturor celor ce iubesc apelativul „cea mai bogată regiune a Spaniei”, e pe locul patru între regiunile statului iberic după PIB-ul pe cap de locuitor (30,1 mii euro în 2017 - vezi tabelul din imagine). 

    În anul în care catalanii au pus-o de un referendum pentru independență, regiunea era pe locul patru în Spania după PIB-ul pe cap de locuitor, situându-se în urma Comunității Madrilene (33,8 mii euro), a Țării Bascilor (33 mii euro) și a Navarrei (30,8 mii euro). Tot pe locul patru în privința PIB-ului pe cap de locuitor era și cu un deceniu înainte (28,1 mii euro - vezi tabelul din imagine).
   Între 2007 și 2017, conform datelor Eurostat, diferența între PIB-ul total al Madridului și cel al Cataloniei s-a micșorat, asta deși Madridul are o populație totală cu aproape un milion de locuitori mai mică (6,51 față de 7,44 mil. locuitori). 
   E foarte probabil ca, la anul, când vor apărea datele PIB-ului regional din anul 2018, să vedem că economia Cataloniei a căzut sub cea a Madridului după referendumul de independență, diferența dintre cele două economii regionale fiind de doar 4 miliarde de euro în 2017 (224 față de 220 mld. euro - vezi tabelul din imagine). În această situație am putea spune că cea mai bogată regiune a Spaniei e cea a Comunității Madrilene, pentru că e în topul regiunilor atât după PIB-ul total, cât și după PIB-ul pe cap de locuitor.

   Deși se bate multă monedă pe contribuția netă a Cataloniei la bugetul Spaniei, datele statistice ne arată că există regiuni care stau mai prost în privința alocărilor pe cap de locuitor (accesează statistica aici). Andaluzia (98,2), Madridul (97), Catalonia (96,6), Murcia (93,5) și Valencia (92,2) au alocări fiscale nete pe cap de locuitor sub media Spaniei (100). Aceste regiuni cumulau în 2017 circa 62% din populația Spaniei (46,5 mil. locuitori). 
   Deci, 62% din populație are alocări nete fiscale mai mici decât restul de 38%, iar între aceste regiuni se află atât regiuni bogate, dacă e să ne ghidăm după PIB-ul pe cap de locuitor, precum Madridul și Catalonia, cât și regiuni cu un PIB sub media națională, ca Andaluzia, Murcia și Valencia (vezi tabelul din imagine). 
   Cine sunt marii beneficiari după alocarea fiscală netă pe cap de locuitor? Țara Bascilor (227,8 din media Spaniei), Ceuta și Melilla (216,8), Navara (182,2) și Cantabria (123,9 - accesează clasamentul aici). Deci tot vorbim de regiuni bogate și sărace.

   Toată tevatura independenței Cataloniei ne arată că separatismul pe principii economice nu prea are acoperire, iar dacă, prin absurd, această regiune a Spaniei ar deveni independentă, situația economică s-ar deteriora rapid, pentru că ar fi pusă în discuție apartenența noului stat la spațiul comunitar și piața comună, dar și prezența pe piața a ceea ce ar rămâne din Spania.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates