Social Icons

marți, 9 iulie 2019

Ce regiuni istorice au pierdut sau câștigat pondere în PIB-ul național în ultimii 24 de ani

Cum a evoluat ponderea deținută de regiunile istorice în economia națională între 1995 și 2019
 Moldova e regiunea istorică care a sărăcit cel mai mult în ultimii 24 de ani în raport cu celelalte două mari regiuni istorice. Prin regiunea Moldovei înțelegem toate cele 8 județe și nu doar cele 6 incluse în regiunea statistică de Nord-Est.
   Ponderea economiei acestei regiuni în PIB-ul național în 1995 (primul an din care avem date ale PIB-ului la nivel de județe) era de 18,4%Anul acesta, ponderea celor opt județe din regiunea istorică a Moldovei în economia națională e estimată de Comisia Națională de Prognoză și Strategie la 13% (vezi tabelul din imagine). Decăderea economică din această regiune în raport cu celelalte regiuni istorice e evidentă. 
   20,8% din populația României produce doar 13% din PIB. Această regiune va înregistra anul acesta un PIB-ul pe cap de locuitor cu mult sub cel al mediei naționale (33 mii lei față 53,2 mii lei).

    Grav e că declinul economic în raport cu celelalte două mari regiuni istorice a continuat și după aderarea la spațiul comunitar. Lipsa oricărui proiect major de infrastructură în această regiune, care să canalizeze fluxurile de investiții, nu va face decât să adâncească decalajul de dezvoltare față de Transilvania și Țara Românească. În ultimii doi ani se observă o ușoară creștere a ponderii deținute în PIB-ul național. Totuși, această creștere timidă poate fi pusă sub semnul întrebării pentru că vorbim de date din ultima prognoză în profil teritorial și nu de date definitive ale INS (vezi tabelul din imagine).

   Nu doar Moldova a pierdut din ponderea deținută în economia națională, ci și Transilvania. 

   Dacă în 1995ponderea deținută de Transilvania în PIB era de 33,5%, anul acesta va fi de 32,9%. În cazul acestei regiuni istorice, ponderea deținută în populație (34,2%o depășește pe cea deținută în PIB (32,9%). Asta înseamnă că PIB-ul pe cap de locuitor din Transilvania prognozat pentru anul acesta e mai mic decât media națională (50,8 mii lei  față de 53,2 mii lei).
    Și în această regiune s-a înregistrat o scădere a ponderii deținute în PIB-ul național după aderarea la UE (33,7% în 2007 și 32,9% în 2019 - vezi tabelul din imagine).

   Țara Românească e regiunea care și-a crescut ponderea deținută în PIB-ul național între 1995 și 2019 (de la 47,8% la 54,1%). Această creștere e datorată regiunii capitalei, a cărei pondere în PIB a crescut de la 15,1% în anul 1995, la 26,5% anul acesta
   Dacă scoatem regiunea capitalei din ecuație, și în restul Țării Românești s-a înregistrat o diminuare a ponderii deținute în PIB-ul național (de la 32,7% în 1995 la 27,6% anul acesta - vezi tabelul din imagine). 

   45,1% din populația rezidentă a României, cât reprezintă populația totală a Țării Românești de anul acesta, produce 54,1% din PIB, media PIB-ului pe cap de locuitor estimată pentru anul în curs fiind de 63,4 mii lei (media națională fiind de 53,2 mii lei). Dacă scoatem regiunea capitalei din calcule, atunci media PIB-ului pe cap de locuitor din Țara Românească scade la  43,8 mii lei.
   În regiunea București-Ilfov populația rezidentă reprezintă 11,8% din totalul populației României, dar aportul la PIB-ul național  e de 26,5%, PIB-ul pe cap de locuitor estimat pentru anul în curs fiind de 118,9 mii lei.

  Reamintesc că în PIB-ul unei regiuni intră doar ceea ce se produce local, adică, dacă o companie are sediul în capitală și filiale în restul țării, în dreptul PIB-ului capitalei va fi trecută activitatea din capitală și cea de management central, care se desfășoară tot în capitală, iar în PIB-ul județelor se va trece ceea ce se produce local. Deci, nu contează că firmele mari își au sediul în capitală și activitatea în alte județe pentru că INS-ul urmărește să estimeze ceea ce se produce efectiv local atunci când calculează PIB-ul regional și județean.

    Exceptând regiunea capitalei, toate cele trei mari provincii istorice au pierdut din ponderea deținută în economia națională în ultimii 24 de ani.

   Capitala are ritmul propriu de dezvoltare, fiind decuplată de ritmul de dezvoltare a restului țării. Dezvoltarea capitalei cu o viteză superioară față de economiile celorlalte regiuni poate fi pusă pe seama dimensiunii acesteia. Cele 2,3 milioane de locuitori din regiunea capitalei reprezintă cea mai mare piață de desfacere din țară, care e concentrată în mai puțin de 2.000 de kilometri pătrați. Aproape 60% din investițiile străine directe sunt concentrate în regiunea capitalei, conform datelor BNR. 

   Datele ne arată că în loc de un proces de descentralizare economică, în România ultimilor 24 de ani a avut loc un fenomen de centralizare economică. Lipsa infrastructurii, falimentul arhitecturii industriale de la nivelul regiunilor, gradul redus de urbanizare sunt cauzele care au condus la această realitate. E adevărat că în ultimii trei ani se observă o diminuare a ponderii regiunii capitalei în PIB-ul național, dar, ca și în cazul regiunii Moldovei, trebuie ținut cont că datele din ultimii trei ani sunt estimări ale Comisiei Naționale de Prognoză și Strategie.
   Într-o estimare a PIB-ului de la nivel de județe din anul 1985, pe baza populației ocupate în principalele activități economice (accesează datele aici), a reieșit că regiunea capitalei concentra 12,6% din PIB-ul României. Așadar, acum 34 de ani eram mai descentralizați economic decât în prezent

   Procesul de centralizare economică a României nu a încetat după aderarea la spațiul comunitar, ci a continuat. Dacă în 2007, regiunea capitalei deținea o pondere în PIB de 24,3%anul acesta va ajunge la 26,5% (vezi tabelul din imagine). Creșterile ponderilor celorlalte regiuni din ultimii ani trebuie privite cu reticență pentru că nu discutăm pe date definitive ale INS, ci pe prognoze în profil teritorial.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates