Social Icons

luni, 3 decembrie 2018

Care era rata analfabetismului în județele României Mari

Rata analfabetismului conform datelor recensământului din anul 1930
   Acum că a trecut 1 decembrie, e bine să mai dăm din casă și lucruri cu care nu ne putem mândri. Dacă le dădeam acum câteva zile, sigur eram admonestat că sunt unealta cuiva.
   
   În trecut am mai abordat subiectul analfabetismului la români. Acum m-am oprit la datele recensământului din 1930, atunci când vorbim de România Mare.
   Datele recensământului interbelic ne arată că, din 18,06 milioane de locuitori, 6,2 milioane erau neștiutori de carte. Asta înseamnă că 34,3% din populația României Mari era analfabetă. Raportarea neștiutorilor de carte se face în rezultatele oficiale ale recensământului în funcție de populația mai mare de 7 ani (14,53 mil. locuitori). Asta înseamnă că 42,7% din populația de peste 7 ani a României Mari era analfabetă (vezi datele din imagine).
   Abia la recensământul din 1948, raportarea neștiutorilor de carte se face la populația de peste 10 ani. După acest recensământ, raportarea analfabeților s-a făcut doar la populația de peste 10 ani. Ca titlu informativ, în 1948, rata analfabetismului, obținută prin raportare la populația de peste 10 ani, era de 23,1%

   La ultimul recensământ, cel din 2011, rata oficială a analfabetismului din România era de 1,33%. În prezent, noțiunii de rată a analfabetismului oficial i s-a adăugat cea de analfabetism funcțional, care cuprinde populația oficial alfabetizată, dar care are dificultăți să înțeleagă ceea ce citește. Comensurarea analfabetismului funcțional e făcută prin studii mai mult sau mai puțin elaborate statistic, recensămintele limitându-se la a măsura rata analfabetismului oficial.

   Ce județe și provincii istorice conduceau în topul analfabetismului în 1930?

   La nivel național, în 1930 existau 6,2 milioane de neștiutori de carte (42,7% din populația mai mare de 7 ani și 34,3% din populația totală). 
   La nivel de regiuni istorice, cele mai mari rate ale anlfabetismului se înregistrau în Basarabia (61,4% din pop. > 7 ani), Oltenia (50,2%) și Dobrogea (46,9% - vezi tabelul din imagine).
   Cele mai mici rate ale analfabetismului se înregistrau în Bucovina (34,2% din pop. > 7 ani), Transilvania (31,6%) și Banat (27,9%).

   România Mare avea în 1930 un număr 71 de județe grupate în 9 regiuni istorice
   Cele mai mari rate ale analfabetismului, prin raportare la populația de peste 7 ani, se înregistrau în județele Hotin (69,6%), Bălți (67,7%), Orhei (67,1%), Cahul (65,4%), Tighina (63%), Soroca (61,9%) din Basarabia, Durostor (61,4%) din Dobrogea, Vlașca (61,3%) din Muntenia, Maramureș (61,3%) din Maramureș și Crișana și Lăpușna (58,9% - vezi tabelele din imagine), tot din Basarabia.
  În top 10 județe după cele mai mici rate ale analfabetismului din 1930 intrau Brașov (13,1%), Sibiu (14,7%), Odorhei (14,9%), Trei Scaune (15,7%), Târnava Mare (16,3%) din Transilvania, Timiș Torontal (19,9%) din Banat, Făgăraș (20,5%) și Ciuc (23,6%) tot din Transilvania, Câmpulung (28,2%) din Bucovina și Covurlui (30,1%) din Moldova. Capitala, inclusă în județul Ilfov (30,2% - vezi tabelul din imagine), nu intra în top 10.

   Deși tot Ardealul (17,4% față de 20,2% la nivel național) avea în 1930, în afară de Oltenia (13,1%) și Basarabia (13%), unul din cele mai mici grade de urbanizare, la nivel de alfabetizare stătea cel mai bine, semn că învățământul din mediul rural era mult mai bine pus la punct decât în celelalte provincii (vezi aici ponderile ruralului și urbanului în provincii în 1930).
  Cu aproape 43% din populație analfabetă și aproape 80% populație rurală, România Mare din anul 1930 e departe de idealul zugrăvit de unii pseudo-istorici exaltați atunci când discută de realizările epocii interbelice.

   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates