Social Icons

luni, 19 noiembrie 2018

Provinciile românești din Austro-Ungaria erau printre cele mai sărace regiuni din Imperiu

Cât de bogate erau provinciile românești din Austro-Ungaria înainte de Marea Unire
   Un adevăr istoric mai puţin discutat în anul centenarului e faptul că provinciile româneşti din Imperiul Austro-Ungar (Bucovina, Banat și Ardeal) erau printre cele mai sărace provincii ale imperiului. Și mai puțin discutat e faptul că aceste provincii erau în urma Vechiului Regat înainte de Primul Război Mondial în privința PIB-ului pe cap de locuitor (accesează aici datele).
   
   Datele studiului „Regional Income Dispersion and Market Potential in the Late Nineteenth Century Hapsburg Empire” realizat de profesorul de istorie economică Max Stephan Schulze la London School of Economics ne arată evoluția PIB-ului pe cap de locuitor în regiunile Austro-Ungariei între 1870 și 1910 (vezi tabelul din imagne). Instrumentul statistic folosit pentru măsurarea PIB-ului e dolarul Geary-Khamis ($ G-K). 
   De asemenea, trebuie precizat faptul că Banatul era cuprins în regiunea statistică-economică a bazinului Mureș-Tisa (Tisza Maros Basin), Crișana și Maramureșul erau incluse în regiunea malului stâng al Tisei (Left Bank Tisza), iar Transilvania nu cuprindea regiunile Crișanei și Maramureșului. Aceste provincii românești făceau parte din partea ungară a imperiului. 
   Regiunea Bucovinei era de sine stătătoare și ținea de partea austriacă a imperiului (vezi datele din imagine).

   Unde se situau provinciile românești din Austro-Ungaria în privința productivității față de celelalte provincii ale imperiului?

   Bucovina

   Singura provincie românească din partea austriacă a dualismului era anul 1910 pe penultimul loc între provinciile austriece în privința PIB-ului pe cap de locuitor (1.133 $ G-K), fiind departe de media PIB-ului pe cap de locuitor din partea austriacă a imperiului (2.130 $ G-K) și tot departe de media înregistrată la nivel de imperiu (1.922 $ G-K - vezi tabelul din imagine). Doar Dalmația avea în anul 1910 un PIB pe cap de locuitor mai mic decât Bucovina (933 $ G-K).
   Cu 40 de ani înainte, în 1870, Bucovina era pe antepenultimul loc între provinciile austriece în privința PIB-ului pe cap de locuitor (866 $ G-K), situându-se înaintea Galiției (858 $ G-K) și Dalmației (759 $ G-K - vezi tabelul din imagine).

   Transilvania

    Provincia românească din partea ungară a imperiului era pe penultimul loc între regiunile ungare în privința PIB-ului pe cap de locuitor în anul 1910 (1.419 $ G-K), fiind urmată doar de regiunea Croația-Slavonia (1.324 $ G-K). Transilvania se situa sub media PIB-ului pe locuitor din partea ungară a imperiului (1.637 $ G-K), dar și sub media înregistrată la nivelul imperiului (1.922 $ G-K).
   Interesant e faptul că în 1870, Transilvania era sub Bucovina în privința PIB-ului pe cap de locuitor (844 față de 866 $ G-K ), ceea ce o situa printre cele mai sărace provincii din imperiu.

   Crișana și Maramureșul

   Cele două provincii românești erau incluse în regiunea statistică ungară a malului stâng al Tisei. Media PIB-ului pe cap de locuitor din regiunea ungară era de 1.464 $ G-K în anul 1910, nivel sub cel al mediei părții ungare din imperiu (1.637 $ G-K) și sub cel al mediei de la nivelul imperiului (1.922 $ G-K). 
   După unirea din 1918, statistica românească interbelică a tratat tot separat, la fel ca cea din perioada imperiului, regiunile Transilvania, pe de o parte, și Crișana și Maramureșul, pe de altă parte.

   Banatul

   Banatul nostru era inclus în regiunea statistică a bazinului Mureș-Tisa, regiune ce înregistra o medie a PIB-ului pe cap de locuitor de 1.518 $ G-K în anul 1910. Deși era cea mai bogată dintre provinciile românești din imperiu, Banatul se situa tot sub media PIB-ului pe cap de locuitor din partea ungară (1.637 $ G-K) și, binențeles, sub media imperiului (1.922 $ G-K - vezi tabelul din imagine).

   Per ansamblu, partea austiracă din imperiu era mai bogată decât cea ungară (PIB pe locuitor de 2.130 $ G-K față de 1.637 $ G-K), dar în diferența de PIB pe locuitor din provinciile austriece era mai mare decât în provinciile ungare.
   Dacă facem un clasament al celor 22 de provincii din imperiu, provinciile românești și regiunile ce includeau provincii românești se situau în anul 1910 după locul 15, sub mediile de productivitate din imperiu sau din părțile ungară și austriacă (vezi tabelul din imagine). Regiunea ce includea Banatul era pe locul 16, regiunea ce includea Crișana și Maramureșul era pe locul 17, Transilvania era pe locul 18, iar Bucovina era pe locul 21.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates