Social Icons

joi, 1 noiembrie 2018

Cum a evoluat PIB-ul real pe cap de locuitor din România de la Cuza încoace

Evolutia reală a PIB-ului pe cap de locuitor între 1862 și 2018
   Pare greu de crezut, dar un român din prezent e în medie de aproape 31 de ori mai productiv decât unul e pe vremea lui Cuza și de aproape 15 ori mai productiv decât un român de la finalul interbelicului din România Mare.
   
   Lucrarea „Gross Domestic Product - National Income of Romania 1862 - 2010. Secular statistical series and methodological foundations”, realizată de Victor Axenciuc și George Georgescu, oferă date relevante în privința evoluției PIB-ului pe cap de locuitor de la Cuza încoace, date ce mi-au permis calcularea evoluției reale a acestui indicator. Pentru perioada de după anul 2010, calculele au ținut cont de statisticile Eurostat și de estimarea PIB-ului pentru anul în curs realizată de Comisia Națională de Prognoză și Strategie.

   După prelucrarea datelor, a rezultat că PIB-ul pe cap de locuitor de anul acesta va fi de 31 de ori mai mare decât cel din anul 1862 din Principatele Unite, de 16 ori mai mare decât cel din Vechiul Regat în anul izbucnirii Primului Război Mondial (1914), de 15 ori mai mare decât cel existent în România mare în anul izbucnirii celei de-a doua conflagrații mondiale (1939) și cu 78% mai mare decât cel din anul căderii regimului comunist (1989 - vezi tabelul din imagine).

   Deși în anul centenarului suntem bobardați cu reportaje ce proslăvesc reușitele înaintașilor ante și interbelici, pe plan economic, aceste reușite sunt destul de timide. 
   Între 1862 și 1914, perioadă peste care se suprapune parțial domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859 - 1866) și cea a lui Carol I (1866 - 1914), PIB-ul pe cap de locuitor din Principatele Române și apoi din Regatul României a crescut în termeni reali cu doar 87%. Creșterea economică a Principatelor și a Vechiului Regat e destul de modestă dacă ne raportăm la cei 52 de ani scurși, dar și la ceea ce se întâmpla în restul lumii (vezi tabelul din imagine). Așadar, nu prea putem vorbi de un boom economic al României antebelice.

   Situația stă și mai prost dacă ne raportăm la perioada interbelică. Seria de date începe din anul 1920, datele din perioada războiului și a primilor ani de după Marea Unire nepermițând estimarea PIB-ului. 
   Deci, între 1920 și 1939, PIB-ul pe cap de locuitor din România Mare a crescut cu 53% în termeni reali. Dacă raportăm anul 1939 la 1914, adică PIB-ul pe locuitor din România Mare la cel din Vechiul Regat, ne rezultă o creștere reală doar 10%. Trebuie precizat că anul 1914 n-a fost un an de vârf în privința productivității din perioada Vechiului Regat, anii 1910 și 1912 fiind anii de vârf (vezi tabelul din imagine). De cealaltă parte, anul 1937 e cel mai bun an din perioada interbelică în privința productivității pe cap de locuitor. 

   Dacă raportăm 1937 la anul 1910, atunci ne rezultă un PIB pe cap de locuitor mai mic cu aproape 9%. Asta înseamnă că productivitatea medie din cel mai bun an din Vechiul Regat era peste cea din cel mai bun an din perioada României Mari (vezi tabelul din imagine).
   Nu neg faptul că perioada Vechiului Regat și a României Mari reprezintă o epocă a împlinirii idealurilor naționale, dar în materie de productivitate și, implicit, de nivel de trai, perioada lasă mult de dorit.

   La încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, PIB-ul pe cap de locuitor din România ajunsese aproape de cel de pe vremea lui Cuza. Evoluția economică de aproape un secol a fost ștearsă de război. Pentru anii 1948 și 1949, datele privind PIB-ul n-au putut fi reconstituite.
   Între 1950 și 1989, România a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului pe cap de locuitor din istoria modernă. La căderea regimului comunist, PIB-ul pe cap de locuitor era de 7,2 ori mai mare decât cel din anul 1950 (vezi tabelul din imagine). Oricât am urî regimul comunist, nu putem să negăm faptul că progresul în materie de productivitate e cu mult peste ceea ce s-a înregistrat înainte.

   În anul aderării la spațiul comunitar, PIB-ul pe cap de locuitor din România era în termeni reali doar cu 28% mai mare decât cel din 1989
   Anul acesta, dacă e să ținem cont de ultima prognoză a Comisiei Naționale de Prognoză și Strategie, vom ajunge la un PIB pe cap de locuitor cu 78% mai mare în valori reale față de cel din 1989

   Nu vreau să fac apologia comunismului, dar cifrele ne arată că, în materie de productivitate, evoluția din perioada comunistă (1950 - 1989) e cu mult peste ceea ce s-a realizat în cei 85 de ani din perioada anterioară (1862 - 1947) și în cei 29 de ani de după (1989 - 2018). Sigur, putem  analiza comunismul prin prisma opresiunii politice, culturale, a crizei sociale și a penuriei instalate în anii `80, dar, în materie de evoluție a indicatorilor macroeconomici, reprezintă perioada de vârf a recuperării din decalajul de dezvoltare față de celelalte state. În prezent, suntem peste nivelul anului 1989, dar o creștere reală a productivității medii de doar 78% în 29 de ani e destul de modestă.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates