Social Icons

marți, 27 noiembrie 2018

Cum a evoluat PIB-ul pe cap de locuitor din România în ultimul secol

Evoluția PIB-ului pe cap de locuitor în valori reale din România în ultima sută de ani
   România de anul acesta va înregistra un PIB pe cap de locuitor de aproape 23 ori mai mare în valori reale decât cel existent imediat după unirea din 1918.
   
   Datele studiului „Gross Domestic Product - National Income of Romania 1862 - 2010. Secular statistical series and methodological foundations” realizat de economiștii Victor Axenciuc și George Georgescu ne oferă posibilitatea să calculăm evoluția PIB-ului pe cap de locuitor în valori reale între 1862 și 2010. În seria de date există câțiva ani lipsă (1914 - 1919 și anii 1948 și 1949) din cauza imposibilității reconstituirii datelor. După 2010, seria de de date a fost continuată pe baza cifrelor furnizate de Eurostat și Comisia Națională de Prognoză și Stategie (pentru anul 2018). 
   Dat fiind faptul că mai sunt câteva zile până la 1 decembrie, pe baza datelor din sursele sus-amintite, am calculat evoluția reală a PIB-ului pe cap de locuitor între 1920 și 2018 (datele din 1918 și 1919 n-au putut fi calculate). 

   Cum a evoluat PIB-ul pe cap de locuitor din România între 1920 și 2018?

   Am luat ca bază anul 1920 (PIB/locuitor = 100) și am aplicat creșterea reală până în prezent. A rezultat faptul că, anul acesta, valoarea PIB-ului pe cap de locuitor din România va fi de aproape 23 de ori mai mare decât cea înregistrată în România Mare în anul 1920 (vezi tabelul din imagine). 

   Între 1920 și 1939, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut în valori reale cu doar 53%, o creștere foarte modestă dacă ținem cont de evoluția ulterioară. În cei 20 de ani, România a experimentat 6 ani de recesiune (cifrele de culoare roșie - vezi tabelul din  imagine), dar doar în doi ani (1927 și 1928), perioada de recesiune a depășit un an de zile. 
   Ponderea mai mare a agriculturii în economia națională (34% - 41% din PIB), față ponderea scăzută a industriei (15% - 23% din PIB), a determinat o fluctuație ridicată a productivității pe cap de locuitor, în funcție de anul agricol. Din acest motiv, trei din cei șase ani de recesiune sunt în afara perioadei de recesiune economică de la începutul anilor '30.

   La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial (1945), PIB-ul pe cap de locuitor al României a ajuns 82% din cel existent în 1920. Tot câștigul firav din perioada interbelică fusese șters de război. 
   În 1947, la abdicarea regelui Mihai, PIB-ul pe cap de locuitor era mai mare cu 2% față de cel din 1920. Cifrele aferente următorilor doi ani lipsesc din seria de date. Erau anii în care România a plătit cea mai mare parte din datoria de război către URSS.

    Seria de date reîncepe în 1950, când PIB-ul pe cap de locuitor era în valori reale cu 76% mai mare față de cel din anul 1920 (vezi tabelul din imagine). Între 1950 și 1960, economia României înregistrează trei ani de recesiune (1952, 1956 și 1958), dar, per ansamblu, evoluția PIB-ului pe locuitor e pozitivă, la finalul perioadei indicatorul ajungând la un nivel de 3,4 ori mai mare decât cel din anul 1920. 

   În 1965, când Ceaușescu venea la putere, PIB-ul pe cap de locuitor era de 4,8 ori mai mare decât în 1920. Pe perioada regimului ceaușist (1965 - 1989), s-au înregistrat cinci ani de recesiune economică (1974, 1980, 1985, 1988 și 1989). La căderea regimului, în 1989, economia României experimenta al doilea an de recesiune, dar nivelul PIB-ului pe cap de locuitor era de aproape 13 ori mai mare față de cel din anul 1920. Perioada ceaușistă a reprezentat cel mai mare avans al productivității din istoria modernă a țării.

   În primul an de libertate, 1990, România experimenta al treilea an de recesiune economică, iar supliciul va mai continua încă doi ani (1991 și 1992 - vezi tabelul din imagine). Criza dintre 1988 și 1992 a fost cea mai lungă perioadă de recesiune neîntreruptă din istoria României. Nici măcar în Al Doilea Război Mondial nu a existat o perioadă de recesiune atât de îndelungată. 
   Anii '90 vor mai presupune o perioadă de recesiune economică (1997 - 1999), iar anul 2000 ne-a găsit cu un PIB pe cap de locuitor de zece ori mai mare decât cel din 1920. 

   Între 2000 și 2010, România va mai trece printr-o perioadă de recesiune (2009 și 2010 - vezi tabelul din imagine), dar, la finalul perioadei, evoluția PIB-ului pe cap de locuitor va fi pozitivă față de cea de la începutul perioadei. În 2010, România avea un PIB pe cap de locuitor de 16 ori mai mare decât cel din 1920. 
   Din 2010 încoace n-am mai experimentat niciun an de recesiune, dar asta nu înseamnă că nu vom experimenta o nouă perioadă, pentru că ajustarea economică urmează un model ciclic. 
   Anul acesta, dacă prognoza CNP se va adeveri, vom ajunge la un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor de aproape 23 de ori mai mare decât în 1920. 

   În ultimul secol, economia României a evoluat spectaculos, dar această evoluție s-a înregistrat din 1950 încoace. Oricât de hulit ar fi regimul comunist, și pe bună dreptate e, creșterea de productivitate din această perioadă nu poate fi negată. 
   Dacă după căderea regimului comunist România ar fi beneficiat de o clasă politică responsabilă, am fi putut ține pasul cu țările din grupul de la Vișegrad, pentru că Polonia, țară membră a acestui grup, era în urma noastră în 1990 (vezi aici evoluția reală a PIB-ului pe cap de locuitor din România și Polonia după anul 1990). Am avut în schimb parte o defilare a demagogiei și habarnismului în materie de economie, fapt ce ne-a costat un deceniu de regres economic. 
   După 2000, amatorismul în materie de economie nu a dispărut, ba din contră, a sporit, doar că așezarea într-un sistem precum cel comunitar a făcut ca economia să evolueze independent de ideile crețe ale unor politicieni.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates