Social Icons

miercuri, 21 noiembrie 2018

Cât de mult s-a îmbogățit vistieria statului după Marea Unire

Cum au evoluat veniturile bugetare ale României între 1913 și 1939.
   Deși am putea crede că finanțele României Mari au cunoscut o creștere semnificativă față de cele ale Vechiului Regat, datele statistice privind execuția bugetului de stat din perioada interbelică ne contrazic.
   România Mare nu numai că avea un PIB pe cap de locuitor mai mic decât Vechiul Regat, dar și veniturile bugetare pe cap de locuitor au cunoscut o scădere semnificativă în termeni reali față de perioada anterioară primei conflagrații mondiale. 

   În trecut am mai tratat subiectul diferențelor de dezvoltare dintre Vechiul Regat și provinciile alipite în 1918 (accesează datele aici). Datele cele mai recente, adică de după anul 2000, ne arată că Vechiul Regat era peste toate provinciile alipite în 1918 în privința PIB-ului pe cap de locuitor. Din acest motiv, dupa 1918, media PIB-ului pe cap de locuitor exprimată în valori comparabile din România Mare a coborât sub cea existentă în Vechiul Regat înainte de Primul Război Mondial (accesează datele aici).
   Ca o confirmare a acestei realități, datele privind evoluția finanțelor statului în valori comparabile ne arată, de asemenea, o scădere semnificativă a veniturilor și cheltuielilor bugetului pe cap de locuitor în perioada interbelică, corespunzătoare României Mari, față de perioada antebelică, corespunzătoare Vechiului Regat (vezi tabelul din imagine).

   Cum au evoluat finanțele publice între 1913 și 1939?

  Din lucrarea „Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice 1859 - 1947 vol.III” a domnului Victor Axenciuc am luat datele privind evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat pe cap de locuitor între 1913 și 1939. Datele din această lucrare erau în prețuri curente, iar devalorizarea monedei din anii `20 făcea dificilă o comparație. Așa că am apelat la datele din studiul „Kondratiev type cyclicality of the Romanian economy, grounded in the three key statistical indicators: GDP, CPI or CLI and debt” a domnilor Gheorghe Săvoiu și Constantin Manea, date ce ne arată evoluția reală a monedei naționale între 1913 și 1939. 
   Din cele două serii de date am putut reconstitui evoluația reală a veniturilor și cheltuielilor bugetare pe cap de locuitor, exprimată la valoarea leului din anul 1913 (vezi tabelul din imagine).

   Seria de date rezultată ne arată că veniturile bugetare pe cap de locuitor din România Mare s-au înjumătățit în valori reale în perioada 1921 - 1924 față de anii 1913 și 1914. Cel mai bun an fiscal din perioada României Mari, dacă ne raportăm după veniturile bugetului statului pe cap de locuitor, a fost anul 1925, când se atinge nivelul de 62,7 lei, nivel, totuși, mai scăzut decât cele înregistrate în anii 1913 și 1914 (82,8 și 89,1 lei pe locuitor - vezi tabelul din imagine). Amintesc faptul că vorbim de lei la valoarea anului 1913.
   Ce se poate observa din evoluția reală a veniturilor bugetare pe cap de locuitor e faptul că finanțele publice erau destul de prost gestionate în perioada interbelică, de vreme ce există diferențe reale mari de la un an la altul în materie de venituri bugetare pe cap de locuitor.
   În preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, 1939, veniturile bugetare pe cap de locuitor ajunseseră la 57,9 lei la valoarea din anul 1913, nivel, de asemenea, sub cele înregistrate în Vechiul Regat în anii 1913 și 1914 (vezi tabelul din imagine).

   Cheltuielile bugetului de stat pe cap de locuitor exprimate în lei la valoarea anului 1913 au înregistrat de asemenea valori mult mai mici în perioada României Mari față de cea a Vechiului Regat. Cea mai mare valoare a cheltuielilor din perioada interbelică a fost atinsă în 1931 (67,3 lei - vezi tabelul din imagine), nivel sub cele înregistrate în anii 1913 și 1914 (69,7 și 84,7 lei pe cap de locuitor). 
   Pentru cei care nu știu, trebuie precizat faptul că, în 1931, România a atins un vârf de plată al datoriei publice, iar o mare parte din cheltuielile bugetului de stat s-au dus pentru acoperirea datoriei. În anul următor, pentru prima dată în istoria modernă, România a intrat în incapacitate de plată, iar plățile pentru achitarea datoriei publice au încetat. E încă o confirmare a faptului că finanțele publice în perioada României Mari au fost gestionate dezastruos.

   Evoluția reală veniturilor și cheltuielilor bugetare pe cap de locuitor ne confirmă faptul că, din punct de vedere economic, arhitectura României Mari era mult mai șubredă decât cea a Vechiului Regat. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates