Social Icons

marți, 18 septembrie 2018

Cum a evoluat riscul de sărăcie pentru cei ce muncesc la nivelul statelor UE în ultimul deceniu

Topurile statelor UE după rata riscului de sărăcie în rândul persoanelor ocupate și al salariaților   Anul trecut, rata riscului de sărăcie pentru populația ocupată din România (populația > 18 ani) era la același nivel ca și cea înregistrată în anul 2007, adică 17,4%. Asta înseamnă că una din șase persoane ocupate se afla anul trecut în risc de sărăcie.
   
   Acest nivel ne plasa pe primul loc între statele UE, nicio altă țară în afară de România nu depășea anul trecut pragul de 15% (vezi tabelul din imagine). 
   În populația ocupată intră salariații din economie (cei din economia informală și la negru), lucrătorii pe cont propriu, patronii, lucrătorii familiali neremunerați și membrii unei societăți agricole sau ai unei cooperative neagricole. În România anului trecut, populația ocupată număra 8,67 milioane de persoane, din care 6,49 milioane intrau în categoria salariaților (inclusiv cei din economia informală și la negru).

   Deci, atunci când raportăm rata riscului de sărăcie la populația ocupată, trebuie să înțelegem că această categorie reprezintă cea mai mare parte din segmentul activ din economie. Și totuși, una din șase persoane din acest segment al populației, responsabil pentru un procent de 90% din valoarea adăugată din economie, se află în risc de sărăcie. Mai grav e faptul că valoarea acestei rate e aceeași ca și cea de acum un deceniu, semn că de la momentul aderării lucrurile nu au suferit mari modificări.

   Cum a evoluat rata riscului de sărăcie pentru persoanele ocupate din statele UE între 2007 și 2017?

   În 21 de state comunitare, lucrurile în privința ratei riscului de sărăcie pentru persoanele ocupate arătau mai rău anul trecut sau acum doi ani (acolo unde datele pentru 2017 nu au fost actualizate) decât în anul 2007. 
   În 5 state comunitare, rata riscului de sărăcie a scăzut (vezi tabelul din imagine), iar în România a rămas la fel. Mai trebuie precizat faptul că datele Croației din 2007 nu sunt cuprinse în statistica Eurostat. 
   Asta ne arată cât de „succes” au fost politicile de austeritate pentru majoritatea statelor comunitare în materie de reducere a sărăciei, inclusiv pentru promotorul principal al acestor politici, Germania, a cărei rată a crescut de la 7,4% în 2007 la 9,5% în 2016 (datele pentru anul trecut nefiind încă actualizate). 

   După România, care avea anul trecut cea mai mare rată a riscului de sărăcie pentru persoanele ocupate din UE, urma Spania, cu o rată de 13,1%, și Grecia, cu o rată de 12,9%.
   La popul opus, cele mai mici rate ale riscului de sărăcie pentru populația ocupată se înregistrau în Irlanda (4,8% - date din 2016), Cehia (3,5%) și Finlanda (2,7% - vezi tabelul din imagine).

   Cum a evoluat rata riscului de sărăcie pentru salariați la nivelul statelor UE?

   Datele Eurostat ne permit să analizăm și evoluția riscului de sărăcie pentru salariați (inclusiv cei din economia informală și la negru) la nivelul statelor UE, doar că seria de date începe din anul 2009.
   Între 2009 și 2017, rata riscului de sărăcie pentru salariații din România a crescut de la 4,8% la 5%. Totuși, dacă e să facem comparație între riscul de sărăcie al salariaților din România și cel existent în celelalte state, atunci putem aprecia că România stă mai bine decât multe state comunitare, rata de 5% poziționându-ne pe locul 19 din cele 28 de state (vezi tabelul din imagine). 

   Cele mai mari valori ale ratei riscului de sărăcie pentru salariați se înregistrau în Spania (11,5%), Luxemburg (11,5% - date din 2016) și Italia (10,1%). La polul opus se aflau aceleași state ca și în cazul ratei riscului de sărăcie pentru populația ocupată (Irlanda, Cehia și Finlanda).

   Între 2009 și 2017, rata riscului de sărăcie pentru salariați a crescut în 16 state, a stagnat într-un stat (Cehia) și a înregistrat o scădere în 11 state. 
   Spre deosebire de rata riscului de sărăcie în rândul populației ocupate, în cazul salariaților, această rată depinde într-o mai mare măsură de nivelul și distribuția salariilor. 
   Iată că, deși în România am asistat la o creștere continuă a salariilor între 2009 și 2017, această rată în rândul salariaților a înregistrat de asemenea o creștere, motivul principal fiind creșterea ponderii salariaților remunerați cu salariul minim pe economie sau mai puțin decât atât în cazul salariaților cu program de muncă parțial.

   Diferența mare, în cazul României, dintre rata riscului de sărăcie la persoanele ocupate și cea din rândul salariaților (17,4% și 5%) e dată de faptul că o pondere însemnată din populația ocupată ține de sectorul agricol (aproximativ 2  mil. persoane, respectiv 23% din populația ocupată). România e pe primul loc în UE după populația ocupată în agricultură. Totuși, o mare parte din cele 2 milioane de persoane ocupate în agricultură subzistă în acest sector, productivitatea pe persoană ocupată fiind cea mai scăzută din UE. Din acest motiv, riscul de sărăcie din populația ocupată e cel mai ridicat din UE, în vreme ce în cazul riscului de sărăcie al salariaților stăm mult mai bine.
   

   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates