Social Icons

duminică, 19 august 2018

Cât a câștigat în materie de industrie România după Marea Unire de la 1918

Ce aport au adus la economia României provinciile alipite în 1918
   Există mitul conform căruia, Unirea de la 1918 a adus României, mai ales prin provinciile din imperiul Austro-Ungar, un mare aport industrial. E un mit, și ca orice mit, evident e fals. 

   Anul trecut, domnii Victor Axenciuc și George Georgescu au publicat studiul „Gross Domestic Product - National Income of Romania 1862 - 2010. Secular statistical series and methodological foundations”. În acest studiu găsim date privind evoluția PIB-ului României din 1862 până în 2010, dar și date privind componentele PIB-ului pe sectoare economice și evoluția productivității pe locuitor și pe persoană ocupată în sectoarele economiei.

   Am selectat din acest studiu date din perioada 1905 -1914 pentru a avea o imagine clară despre structura economiei și productivitatea din Vechiul Regat, iar în cazul României Mari, datele statistice sunt aferentei perioadei 1920 - 1929, suficient cât să ne facem o idee despre diferențele dintre economia de dinainte și de după Primul Război Mondial. 
   Am mai abordat în trecut subiectul diferențelor de dezvoltare dintre provinciile alipite înainte de Primul Război Mondial (vezi aici Cât era PIB-ul pe cap de locuitor înaintea Marii Uniri în Vechiul Regat și provinciile alipite). Datele puse cap la cap din mai multe studii ne arătau că productivitatea din Vechiul Regat era peste cea din toate provinciile alipite în 1918. De data asta, vorbim de un studiu integral care ne arată aceeași realitate.

   Cât de mult se baza economia pe industrie, agricultură și servicii în Vechiul Regat și cum era situația în România Mare?

   Din datele studiului sus-amintit, reiese faptul că, între 1905 și 1914, aportul industriei în Valoarea Adăugată Brută (VAB) de la nivelul economiei Vechiului Regat a avut o pondere medie de 21%. Anii de vârf, în care ponderea industriei a atins nivelul de 24% au fost 1908 și 1914, iar anii cu cele mai scăzute ponderi au fost 1905 și 1906 (pondere de 18% din VAB - vezi tabelul din imaginea 1). 
   Trebuie precizat faptul că prețurile sunt exprimate în dolari la paritatea de cumpărare a anului 2000 ($ ppp 2000).

   În perioada României  Mari (1920 - 1929), ponderea industriei în valoarea adăugată brută din economie a avut o medie de 19%, cu anul 1920 fiind unul de minim (15% din VAB) și anul 1928 fiind anul de maxim (22% - vezi tabelul din imaginea 1). 
   E clar că după Marea Unire, România Mare era mai puțin industrializată decât Vechiul Regat.

   Datele studiului ne oferă informații și despre ponderea în economie a celorlalte sectoare.  Astfel, agricultura avea o pondere medie în valoarea adăugată brută a economiei Vechiului Regat (anii 1905 -1914) de 38%, iar această pondere aproape s-a păstrat și în perioada analizată a României Mari (1920 - 1929), economia din interbelic fiind puțin mai agrară decât cea din antebelic, dacă e să fiu cât mai exact (38% față de 37,9% din VAB).
   Serviciile aveau o pondere medie în economia Vechiului Regat de 35%, iar în România Mare de aproape 37%. 
  Construcțiile aveau o pondere medie în economia Vechiului Regat de 6% și de aproape 7% în economia României Mari.
   Iată că Vechiul Regat era mai industrializat și mai puțin agrar decât România Mare. Asta înseamnă că provinciile alipite aveau o industrie mai puțin dezvoltată și un sector agricol puțin mai dezvoltat.

  Cum arăta productivitatea pe cap de locuitor și persoană ocupată pe ramuri economice în Vechiul Regat și cum arăta în România Mare?

Cât a câștigat în materie de industrie România după Marea Unire de la 1918   PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat era mai mare decât cel din România Mare. În perioada 1905 - 1914, media PIB-ului pe cap de locuitor a fost de 1.138 $ ppp 2000, iar în perioada 1920 - 1929, media a fost de 983 $ ppp 2000. Cel mai bun an pentru Vechiul Regat a fost 1910 (1.282 $), iar cel mai bun pentru România Mare a fost anul 1929 (1.114 $ - vezi tabelul din imaginea 2).

   Dacă ne raportăm la valoarea adăugată brută per total pe persoană ocupată, și în cazul acesta Vechiul Regat sta mai bine decât România Mare. O persoană ocupată în economie a avut o medie a valorii adăugate brute de 2.002 $  în perioada analizată din Vechiul Regat și de 1.612 $ în perioada analizată din timpul României Mari. Acest lucru s-a întâmplat deși rata de ocupare a populației din Vechiul Regat era mai mică decât cea din România Mare (54,5% față de 58,4% din populația totală - vezi tabelele din imaginea 2). 

   La nivel de sectoare ale economiei, o persoană ocupată în industrie avea o productivitate medie de 5.847 $ în timpul Vechiului Regat și de 4.882 $ în perioada analizată a României Mari.
   Deci nu numai că industria avea o pondere mai mică în economie în perioada analizată a României Mari, dar și productivitatea pe persoană ocupată în acest sector era mai scăzută. Asta înseamnă că populația ocupată în industrie din Vechiul Regat genera o productivitate mai mare.

   Productivitatea din agricultură a avut de suferit în România Mare, o persoană ocupată în acest sector generând o valoare adăugată medie anulă de 758 $, față de una din Vechiul Regat, care genera o valoare adăugată medie de 952 $.
   În servicii, productivitatea medie anuală pe persoană ocupată a scăzut și mai mult în perioada României Mari (4.614 $) față de perioada analizată din Vechiul Regat (6.642 $ - vezi tabelul din imaginea 2).
   În construcții am asistat la o creștere a productivității pe persoană ocupată în România Mare (18.016 $) față de Vechiul Regat (10.749 $), dar cum ponderea acestui sector în economie era redusă, dar și ca populație ocupată (vezi tabelele din imaginea 2), impactul asupra productivității per ansamblu a fost redus.

   Toate aceste date ne arată că industrializarea României a scăzut după Marea Unire, iar productivitatea, fie că vorbim de PIB-ul pe cap de locuitor, fie că analizăm VAB-ul pe persoană ocupată, a avut de suferit în perioada interbelică. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates