Social Icons

joi, 5 iulie 2018

Câte miliarde mulg companiile străine din estul și sudul Europei

Câte miliarde au scos companiile străine din statele UE între 2008 și 2017
   Când un idiot se apucă să calculeze beneficiile aderării la spațiul comunitar, prima echivalență care îi răsare în minte e cea a contribuțiilor și sumelor primite de la bugetul UE. Contribui cu atât și primesc atât,  trag linie, văd rezultatul, nu-mi convine, și-o pun de un Brexit.

   Lăsând la o parte faptul că Marea Britanie primea înapoi două treimi din contribuția netă de la bugetul UE și că accesul pe piața comunitară cu exporturile de bunuri și servicii reprezenta o parte mult mai semnificativă decât inconvenientele cauzate de contribuția netă la bugetul comunitar și libertatea de mișcare a persoanelor, un alt aspect nebăgat în seamă e cel al veniturilor făcute de companii în alte țări, preponderent din spațiul comunitar.
   Uniunea Europeană e fundamentată pe patru libertăți de mișcare: a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor și a capitalurilor
   În cazul libertății de mișcare a capitalurilor, regăsim o chestiune foarte importantă pentru economiile performante din spațiul comunitar, dar adesea ignorată de cei preocupați de ceea ce dau și ceea ce primesc de pe urma apartenenței la UE, și anume, veniturile din investiții.

   Veniturile din investiții (directe, de portofoliu și alte investiții) reflectate în contul curent în categoria veniturilor primare ne arată cât câștigă și cât pierd statele de pe urma acestora
   România bineînțeles că pierde (7,4 mld. euro în 2017), Germania binenînțeles că iese în câștig (68,6 mld. euro în 2017 - vezi tabelul din imagine), Marea Britanie, că tot vorbeam de ea, bineînțeles că nu și-a făcut publice niciodată aceste câștiguri, pentru că sunt confidențiale. E foarte fair să țipi că te sufocă câteva miliarde de euro anual ce reprezintă contribuția netă la bugetul comunitar, tu fiind o economie de vreo 2.400 miliarde de euro, dar să nu le spui gherțoilor de genul Farage că anual câștigi zeci de miliarde de euro sau mai mult decât atât de pe urma libertății de mișcare a capitalurilor.

   Câte miliarde s-au scurs din economiile mai slabe din UE către cele puternice prin intermediul veniturilor din investiții?

   România a înregistrat în perioada 2008 - 2017 o balanță negativă a veniturilor din investiții în valoare de 43,4 miliarde de euro. Doar anul trecut, diferența între ceea ce a intrat și ceea ce a ieșit din economia românească în materie de venituri din investiții, adică diferența între ce au scos din țară companiile străine (dividente, diminuări de capital, dobânzi, etc.) și ceea ce au adus în țară companiile românești, a fost de 7,4 miliarde de euro. Sigur, nu toată această diferență s-a îndreptat către statele din UE, dar cea mai mare parte da, pentru că din UE ne vin cei mai mulți investitori.

   Datele Eurostat ne arată că doar șase state din UE au înregistrat o balanță pozitivă a veniturilor din investiții în ultimul deceniu. Acestea sunt: Germania (559,6 mld. euro în perioada 2008 - 2017), Franța (182,7 mld. euro în perioada 2011 - 2017), Danemarca (68,5 mld. euro), Olanda (66,6 mld. euro), Suedia (59,7 mld. euro) și Finlanda (6,7 mld. euro - vezi tabelul din imagine). E probabil să fie șapte, dar nu știm, pentru că Marea Britanie consideră aceste date ca fiind confidențiale și nu le publică

   Mai trebuie făcută o distincție, și anume, între paradisurile fiscale din UE și țările cu un sistem fiscal pe bune. Irlanda (-362,4 mld. euro în perioada 2008 - 2017), Luxemburg (-42,4 mld. euro) și Cipru (-4,6 mld. euro) sunt platformele de unde multe din marile corporații europene și de peste ocean își dirijează ingineriile financiare prin care reușesc să rămână pe pierderi sau pe profit zero în restul țărilor europene ani de-a rândul. Deci, aceste trei state, deși pare că au suferit mult de pe urma balanței veniturilor din investiții, în realitate sunt niște portițe prin care se sifonează bani către alte paradisuri fiscale cu și mai puține reguli și curiozități privind proveniența acestora.

   În afară de cele șase state și, probabil, Marea Britanie, care au avut de câștigat de pe urma balanței veniturilor din investiții, și în afară de cele trei paradisuri fiscale, restul de 18 state europene sunt niște vaci bune doar de muls miliarde. Sigur, nu toate aceste miliarde sunt mulse de companiile din Germania, Franța, Olanda, etc, dar o bună parte sunt. 

   Polonia e cea mai mare vacă de muls de către companiile din alte state, între 2008 și 2017, balanța veniturilor din investiții din această țară ex-comunistă, foarte neascultătoare în ultimul timp după părerea Bruxelles-ului, a ajuns la un minus de 176,5 miliarde de euro. Deci companiile ce-au năvălit pe tărâmul leșesc au scos din această țară ce nu vrea să respecte satul de drepți, după părerea Bruxelles-ului, cu 176,5 miliarde de lei mai mult decât au adus în țară companiile poloneze. Lucrurile acestea se știu la Varșovia și spaima că le taie fondurile UE nu e atât de mare, de vreme ce totalul beneficiilor nete din aceeași perioadă nu se ridică la jumătate din această sumă.

   Nu doar Polonia a fost o vacă de muls importantă în perioada 2008 - 2017, ci și Spania (156,7 mld. euro pe minus în balanța veniturilor din investiții), și Cehia (102 mld. euro), și Italia (82,8 mld. euro), și Ungaria (74,3 mld. euro), și Portugalia (61,6 mld. euro), și Grecia (47,6 mld. euro), și, cu voia dumneavoastră, și România (43,4 mld. euro), adică toate acele țări neascultătoare, ce au mari deficite în ochii Bruxelles-ului la capitolele politici de austeritate și disciplină fiscală (Spania, Portugalia, Italia, Grecia), politici migraționiste (Italia, Ungaria, Cehia) și politici ale statului de drepți în fața Bruxelles-ului (Polonia, Ungaria, România). E culmea cum cele mai bune vaci de muls au cele mai mari bube în cap după opinia Bruxelles-ului!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates