Social Icons

joi, 26 aprilie 2018

Evoluția economiei Vechiului Regat față de vecini a fost cu mult peste cea reușită de România Mare

România Mare  era mult în urma Vechiului Regat în privința PIB-ului pe cap de locuitor
   România Mare e sursa câtorva mituri economice. Lipsa datelor statistice a dus la crearea unor mituri de genul „România Mare - Grânarului Europei”, mitul potrivit căruia economia interbelică duduia, iar statele occidentale erau în pericol să fie ajunse din urmă de România, sau mitul că am fi fost mult deasupra economiilor balcanice.

   România a început secolul XX cu o economie predominant agrară și acest lucru nu s-a schimbat până la finalul interbelicului. De asemena, România a început secolul XX cu unul din cele mai mici grade de urbanizare din Europa și a întrat în Al Doilea Război Mondial cu un grad de urbanizare și mai mic. O țară agrară, cu peste 80% din populație aparținând mediului rural, nu avea cum să rupă norii în materie de performanță economică. 

   În ultimul deceniu, mai mulți economiști specialiști în economie cantitativă au elucidat misterul dezvoltării economiei României Mari, ba chiar au mers și mai mult în timp, până la începuturile statului modern. 
   Cea mai importantă lucrare care ne lămurește cât și cum a evoluat economia României e cea a d-lui Victor Axenciuc „Produsul Intern Brut al României 1862-2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice”. 
   A doua sursă importantă care ne arată locul între economiile vecine e reprezentată de studiul „South-Eastern European Monetary and Economic Statistics from the Nineteenth Century to World War II”, realizat de mai multe bănci naționale din sud-estul Europei, între care și BNR-ul nostru.
   Cele două surse de informații oferă date brute despre economia României, evoluția ei, dar și economiile statelor vecine și evoluția acestora, iar datele s-ar putea să-i surprindă pe mulți entuziaști ai istoriei văzute din cafenelele interbelice de pe Calea Victoriei.

   O primă chestiune - Vechiul Regat era mai bine structurat economic decât România Mare

   Am selectat două seturi de date ce surprind evoluția reală PIB-ului pe cap de locuitor și valoarea PIB-ului pe cap de locuitor exprimată în lire sterline pe baza celor două surse sus-enumerate din perioade diferite, antebelic și interbelic (1900 - 1914 și 1924 - 1939). 

   În prima perioadă (1900 - 1914), datele ne indică evoluția reală a PIB-ului pe locuitor din Vechiului Regat, părțile austriacă și ungară din Imperiul Dualist, Bulgaria și Grecia.
   Cifrele ne arată că, în preajma Primului Război Mondial, economiile sus-amintite intraseră deja pe o pantă descendentă, iar în cazul Bulgariei și Greciei, din cauza războaielor balcanice, picajul a început mai devreme (vezi tabelul din imaginea 1). Din acest motiv, voi lua ca referință creșterea maximă a PIB-ului pe cap de locuitor de după anul 1910.

   Dintre cele trei state și cele două părți componente ale Austro-Ungariei, Vechiul Regat avea, în anul 1900, a treia valoare a PIB-ului pe cap de locuitor exprimat în lire sterline (£) la cursul oficial, după cele două părți componente ale Austro-Ungariei  (12,2 £ față de 14,1 £ în Ungaria și 17,5 £ în Austria). Bulgaria (9 £) și Grecia (5,6 £), care la acea dată era un stat mult mai mic decât cel din prezent (vezi harta din imaginea 1), erau în urma noastră.

   Între 1900 și 1914, creșterea reală a PIB-ului pe cap de locuitor din Vechiul Regat  a fost de 5%. Totuși, nivelul maxim de creștere a fost atins în anul 1910, când era cu 27% mai mare decât în anul 1900 (vezi tabelul din imaginea 1).
   Doar Grecia a avut o creștere reală a PIB-ului pe cap de locuitor mai mare (64% în 1911), dar, spre finalul perioadei, dublarea populației din cauza încorporării de noi teritorii în urma războaielor balcanice a condus la scăderea PIB-ul pe cap de locuitor.

   Cel mai mare nivel al PIB-ului pe cap de locuitor exprimat în lire sterline din Vechiul Regat s-a înregistrat în anul 1913 (18,6 £ - vezi tabelul din imaginea 1), dar tot pe locul trei ne situam, după cele două componente ale Imperiului Austro-Ungar (27,2 £ în Austria și 21,2 £ în Ungaria).
   Interesant e faptul că, PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat era peste cel din toate provinciile românești ale Imperiului Austro-Ungar (accesează datele aici), pentru că și acestea erau printre cele mai sărace provincii din imperiu.

   România Mare a avut cea mai lentă creștere a PIB-ului pe locuitor dintre statele învecinate

   Pentru perioada 1924 - 1939, am comparat evoluția reală PIB-ului pe locuitor din România Mare, Grecia și Bulgaria, iar pentru Ungaria am apelat la date din periodicul Academiei Ungare de Stiință „Acta Oeconomica” (1995), pentru că în studiul realizat de bănci, datele Ungariei și Austriei se opresc în anul 1913. 
   Am mai luat și date privind evoluția reală a Venitului Național pe locuitor din Iugoslavia și a Produsului Național Brut pe locuitor din Turcia (datele celor două state din studiul realizat de bănci nu cuprind evoluția PIB-ului).
Evoluția economiei Vechiului Regat față de vecini a fost cu mult peste cea reușită de România Mare   Date privind PIB-ul pe locuitor exprimat în lire sterline la cursul de schimb sunt doar pentru anul 1924, evoluția cursului de schimb după acest an în Ungaria fiind destul de nebuloasă, mai ales după schimbarea monedei în anul 1927 (adoptarea noii monede numită pengo).

   România Mare avea în anul 1924 un PIB pe cap de locuitor echivalent cu 13,4 lire sterline, fiind în urma Bulgariei (13,5 £), Greciei (14,1 £) și Ungariei (19,6 £ - vezi tabelul din imaginea 2). 
   Venitul Național pe locuitor din Iugoslavia era echivalent cu 15,9 lire sterline, iar Produsul Național Brut pe locuitor din Turcia era echivalent cu 11,3 lire sterline

   Dacă ne raportăm doar la cele trei state despre care avem date privind PIB-ul pe locuitor, vedem că atât Grecia, cât și Bulgaria ne-au depășit, iar Ungaria, care era miezul părții ungare din Imperiul Dualist înainte de război, era oricum înaintea noastră. E clar că există un regres în cazul României Mari, iar explicația rezidă din faptul că PIB-ul pe cap de locuitor din toate provinciile alipite în 1918 era mai scăzut decât cel înregistrat în Vechiul Regat (accesează datele aici).

   Între 1924 și 1939, PIB-ul pe cap de locuitor din România Mare a crescut în termeni reali cu 17%, în timp ce în Bulgaria a crescut cu 38%, iar în Ungaria cu 49%. Datele Greciei se opresc în anul 1938, iar creșterea până în 1938 a fost de 45% (vezi tabelul din imaginea 2).
   În Serbia, Venitul Național pe locuitor a crescut cu 13%, iar în Turcia, Produsul Național Brut a crescut cu 98%.
   Aceste evoluții ne arată că, în interbelic, economia României Mari a crescut foarte lent și nicidecum nu putem vorbi de o perioadă de înflorire economică. Putem spune că Iugoslavia a avut o evoluție mai lentă decât a României, dar vorbim despre doi indicatori diferiți (PIB și VN), iar comparația e cam forțată.

   România Mare nu a rupt gura târgului în materie de dezvoltare, iar evoluția față de economiile statelor vecine ne arată că am reușit o creștere lentă, incapabilă să recupereze din decalajele ce ne separau de țările dezvoltate.  

  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates