Social Icons

joi, 25 ianuarie 2018

Se împlinește un secol de la nașterea lui Ceaușescu

Cum a evoluat economia României în perioada regimului Ceaușescu
   Un secol, sau un secol și trei zile, atât a trecut de la nașterea Marelui Cârmaci. Deși își sărbătorea ziua de naștere pe 26 ianuarie, data reală a nașterii lui Nicolae Ceaușescu era pe 23 ianuarie, conform Registrului Stăriii Civile din Scornicești. 

   De ce a preferat să se sărbătorească pe data de 26 ianuarie? Probabil, pentru a nu umbri manifestările Micii Uniri din 24 ianuarie. Asta e cea mai plauzibilă ipoteză. Oricum, în fiecare an, pe 26 ianuarie, presa scrisă dedica spații largi urărilor adresate Tovarășului, iar seara, televiziunea națională prelungea programul, difuzând romanțe, care, din câte am înțeles, erau pe gustul Marelui Cârmaci. E puțin probabil ca Tovarășul să fi atins vârsta de 100 de ani, dat fiind faptul că suferea de diabet. Simulacrul de proces de la Târgoviște a stabilit că Nicolae Ceaușescu nu va ajunge să sărbătorească 72 de ani.

    Care sunt realizările economice ale regimului Ceaușescu?

   Oricât de anticomunist ai fi, nu poți spune că n-a existat un progres economic pe timpul regimului comunist și, în special, în perioada Ceaușescu (1965 - 1989). Mulți istorici, mai ales în anii de după revoluție, au încercat să minimizeze acest progres și s-au axat pe analiza crizei sociale din ultimii ani ai regimului. Fără îndoială, România anilor `80 era o țară gri, unde penuria de alimente, întreruperile de curent electric și frigul din apartamente erau coordonatele zilei, dar pe plan macroeconomic lucrurile nu erau atât de negre.

   Cum a evoluat PIB-ul Republicii Socialiste România între 1965 și 1989?

   Din datele disponibile în rapoartele BNR și din lucrarea domnului Victor Axenciuc „Produsul Intern Brut al României 1862-2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice” am putut reconstitui PIB-ul Republicii Socialiste România în valori nominale și evoluția reală a acestuia în perioada Epocii de Aur.
   Între 1965 și 1989, PIB-ul Republicii Socialiste România s-a triplat în valori reale (vezi tabelul din imagine), iar creșterea economică anuală a fost în medie de peste 5%. La venirea la putere a lui Ceaușescu, PIB-ul țării era de circa 161 miliarde lei. În 1989, la căderea regimului, valoarea nominală a PIB-ului a fost de 800 miliarde lei. Creșterea reală a PIB-ului în cei 24 de ani a fost de 220%.
   În cei 24 de ani cât s-a aflat la cârma țării Ceaușescu, economia a înregistrat doar 4 ani de recesiune economică, toți în perioada anilor `80. Cele mai mari creșteri economice anuale s-au înregistrat înainte de 1980. Totuși, creșterea economică n-a fost constantă, ci în salturi, anii de creștere slabă alternând cu cei cu creșteri de peste 10% (vezi tabelul din imagine).

   Cum a evoluat datoria externă în regimul Ceaușescu?

    Din datele preluate din statisticile Băncii Mondiale (BM), avem și situația evoluției datoriei externe dar și plățile anuale făcute în contul datoriei. Banca Mondială împarte datoria externă totală în datorie publică externă și datorie a unor societăți. Dat fiind faptul că, în regimul comunist, toate societățile erau proprietatea statului, putem spune că și datoria externă a acestora era și a statului, deci, o putem asimila ca fiind tot datorie publică.
   De la un nivel de 30 milioane de dolari, cât era datoria externă în 1972, an din care încep datele statistice ale BM, se ajunge la un maxim al datoriei de 10,45 miliarde de dolari la nivelul anului 1981. 
   Totalul sumelor plătite în contul datoriei externe de către regimul Ceaușescu s-a ridicat la valoarea de 23,45 miliarde dolari (vezi tabelul din imagine). Peste 23 de miliarde de dolari au fost plătiți în perioada 1980 - 1989. Cea mai mare sumă plătită anual în contul datoriei s-a înregistrat în anul 1988 (4,14 mld. $).

   Cât însemna datoria externă raportată la PIB?

   Maximul datoriei externe, atins în anul 1981 (10,45 mld. $), însemna peste o treime din PIB-ul din acel an (541 mld. lei; aproximativ 30 mld. $). Dacă ținem cont de plata în contul datoriei din anul 1981 (2,06 mld. $), atunci impactul acesteia în PIB a fost de 7%. 
   După anul 1982, an în care România era să intre în incapacitate de plată, Ceaușescu ia hotărârea să plătească anticipat datoria externă. Până în 1989, România a făcut plăți în contul datoriei în valoare de 16,6 miliarde de dolari. În 1988, când s-a înregistrat cea mai mare rată (4,14 mld. $), PIB-ul României ajunsese la 60 miliarde dolari (cursul de schimb fiind de 14,28 lei pentr 1$). Rata datoriei externe din acel an reprezenta 6,8% din PIB.

   Ceaușescu a reușit să crească economia prin procesul de industrializare făcut cu bani de la Banca Mondială. Când plățile în contul datoriei externe au ajuns la un nivel sufocant, în loc de concesii și o renegociere a ratelor, Marele Cârmaci a optat pentru plata anticipată, privând astfel economia de resursele necesare retehnologizării. Pe plan social, această decizie a creat o criză fără precedent până atunci în regimul comunist. 
   La final, când s-a bucurat că a scăpat de datorie, industria era deja în urmă cu un deceniu în privința nivelului tehnologic, populația era la capătul răbdării, iar economia deja intrase într-o perioadă de recesiune (anii 1988 și 1989 au fost ani de scădere economică - vezi tabelul din imagine). 
    Plata anticipată a datoriei externe ne-a costat și după revoluție, pentru că România n-a mai fost primită cu brațele deschise pe piețele financiare. Lozincile de genul „Nu ne vindem țara” de la începutul anilor `90 au întârziat nepermis procesul de privatizare și, implicit, de retehnologizare a industriei. După `00, lozincile au fost înlocuite de campaniile privatizărilor pe 1 euro, soldate, de asemenea, cu nenumărate eșecuri. Sacrificiul populației pentru crearea unei industrii solide a fost în van.
   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates