Social Icons

miercuri, 26 aprilie 2017

Cum arată harțile raporturilor dintre salariați și pensionari și dintre salarii și pensii

Topul județelor după raportul salariați/pensionari   La finalul anului trecut, numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat atingea valoarea de 4,68 milioane. Din datele aferente efectivului de salariați, rezultă că avem un raport de 1,08 salariați la un pensionar. Asta fără să-i mai punem la socoteală și pe pensionarii agricultori, în număr de 382 de mii, conform datelor INS.

   Pensia medie pentru pensionarii de asigurări sociale de stat din ultimul trimestru din 2016 a fost de 931 lei, în timp ce salariul mediu net pe economie a înregistrat valoarea de 2.354 lei, rezultând, așadar, un raport de 2,5 pensii la un salariu.

   Cum arată harta raportului dintre salariați și pensionari?

   Dacă la nivel național înregistram în decembrie un raport de 1,08 salariați la un pensionar de asigurări sociale de stat, la nivel de județe, doar în capitală și alte 14 județe acest raport era supraunitar. Ceea ce-i surprinzător e faptul că în rândul județelor cu un număr mai mare de pensionari decât efectivul salariaților regăsim și județe cu o pondere însemnată în PIB-ul național, precum Prahova, Argeș, Mureș, Galați, Dolj (vezi harta și tabelele din imagine). 

   Cea mai mare valoare a raportului dintre salariați și pensionari se înregistra în capitală (1,93 salariați la un pensionar). La polul opus, cea mai mică valoare a raportului se înregistra în județul Teleorman (0,59 salariați la un pensioanar - vezi datele din imagine). Capitala este urmată în acest top de județele Ilfov (1,83 salariați la un pensionar) și Timiș (1,58 salariați  la un pensionar), singulele care depășesc raportul de 1,5 salariați la un pensionar. În coada topului, precedând județul Teleorman, se situează județele Dâmbovița (0,69 salariați  la un pensionar), Vaslui (0,67 salariațiși Giurgiu (0,61 salariați). În cazul județelor Giurgiu și Dâmbovița, acest raport poate fi distorsionat de apropierea de capitală, în sensul că unii salariați din aceste județe lucrează în capitală sau județul Ilfov.

  În regiunea Olteniei nu există niciun județ în care raportul dintre salariați și pensionari să fie supraunitar, și la fel putem spune despre regiunea Munteniei, dacă scoatem din calcule capitala și Ilfovul. În regiunea Moldovei, doar un județ, Iași (1,05 salariați la un pensionar), înregistrează un raport supraunitar. Peste munți, în Ardeal și Banat, sunt șase județe care înregistrează o valoare subunitară a raportului dintre salariați și pensionari (vezi harta in imagine).

   Cum arată harta raportului dintre salarii și pensii?

   Dacă în cazul salariilor există o diferență mare între capitală și județe, în cazul pensiilor medii, diferențele sunt mult mai mici (vezi tabelul din imagine). În luna decembrie a anului trecut, cea mai mare valoare a raportului dintre salariul mediu net și pensia medie de asigurări sociale de stat se înregistra în județul Ilfov (3,2 pensii la un salariu - vezi harta din imagine). Bucureștiul, cu un raport de 2,7 pensii la un salariu mediu net, era pe locul doi. Pe locul trei, cu un raport de 2,7 pensii la un salariu, se afla județul Timiș.

   Cele mai mici raporturi dintre salarii și pensii se înregistrau în județele Harghita (1,9 pensii la un salariu), Caraș-Severin (1,9 pensii la un salariu) și Hunedoara (1,6 pensii la un salariu). În cazul județelui Harghita, nivelul scăzut al salariului e vinovat pentru acest raport. Raportul scăzut din Hunedoara și Caraș-Severin e rezultatul unui nivel al pensiei medii peste media națională. În aceste județe, numărul de pensionari din industria mineritului și a  industriei metalurgice e ridicat, iar pensiile acestor categorii de pensionari sunt și ele peste media națională.

   Un salariat din Teleorman a câștigat anul trecut în luna decembrie un salariu de două ori mai mic decât un bucureștean. În cazul mărimii pensiilor, capitala și județele Giurgiu și Botoșani sunt extremele topului, doar că diferența e mai atenuată, pensia medie din Bucureștii fiind mai mare cu 58% față de cea din județul Giurgiu

   Discrepanțele dezvoltării economice sunt puse în evidență de aceste raporturi și ele ne arată nu doar contraste mari între regiuni, ci și între județe vecine, precum Giurgiu și București/Ilfov, Timiș și Caraș-Severin, Cluj și Sălaj, Iași și Vaslui. Am mai scris în alte articole că județele bogate au rolul de a acționa ca o gaură neagră pentru județele vecine sărace, atrăgând o mare parte din investiții, iar în cazul capitalei vorbim de mai multe județe (Giurgiu, Călărași, Ialomița, Dâmbovița). 

   Acest model de dezvoltare va determina în timp un fel de cetăți de bunăstare înconjurate de șanțuri de apărare și soarta celor din șanțul de apărare nu are perspective de îmbunătățire, atâta timp cât vor rămâne la statutul de șanț. Aceste județe defavorizate de apropierea de un pol economic nu pot bebeficia de această apropiere decât perioade scurte de timp, spre vârful unui ciclu economic de creștere, când investițiile migrează către ele din lipsă de forță de muncă disponibilă în polul economic. Cum, de obicei, după un vârf de creștere urmează o perioadă de ajustare, investițiile se retrag din aceste județe într-un interval de timp mult mai scurt, iar impactul acestora asupra economiilor acestor județe e minim. Soluția nu e reprezentată doar de rezolvarea problemelor de infrastructură, ci și de investirea în capitalul uman local pentru a determina o mai bună și din timp ancorare a investițiilor.
  

Un comentariu:

  1. peste 30 de ani vom avea milioane de pensionari cu pensii de mii de euro. un mic impozit pe venit va permite si sustinerea pensiilor de stat. traiasca occidentul!

    RăspundețiȘtergere