Social Icons

joi, 1 septembrie 2016

Cât de bogate erau provinciile românești din Imperiul Austro - Ungar în 1910

Cât de bogate erau Transilvania, Banatul și Bucovina față de Vechiul Regat în 1910
   StudiulRegional Income Dispersion and Market Potential in the Late Nineteenth Century Hapsburg Empire”, prezentat de dl Max Stephan Schulze în cadru celei de-a zecea conferințe South-East European Monetary History Network de la Viena din 2015, ne dă o idee despre cât de dezvoltate erau provinciile românești din imperiul Austro - Ungar în preajma celui de-al doilea război mondial, mai exact în anul 1910.

   Bucovina, Transilvania și Banatul nu erau nicidecum regiuni fruntașe în ceea ce privește productivitatea din cadrul imperiului dualist. Banatul e inclus în regiunea statistico-economică a bazinului Tisa-Mureș (Tisza-Maros Basin - vezi harta din imagine). În cazul Transilvaniei, putem spune că era pe penultima poziție între cele mai sărace regiuni din Ungaria, parte a Imperiului Austro-Ungar. Bucovina era penultima regiune din partea austriacă și a întregului imperiu în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor din anul 1910 (pe ultimul loc fiind Dalmația). 

   Comparația între regiuni se face prin raportare la PIB-ul pe locuitor exprimat în dolari Geary - Khamis 1990 (instrument statistic des utilizat pentru comensurarea cantitativă a PIB-ului din diferite perioade ale istoriei, pe care îl vom prescurta $ G-K). Ceea ce ne interesează pe noi e faptul că putem face o comparație între regiunile imperiului, în ceea ce privește productivitatea acum mai bine de un secol.

   Cum se distribuia bogăția în imperiul Austro-Ungar?

    Studiul face referire la Imperiul Habsburgic, dar la noi s-a încetățenit noțiunea dualismului, mai ales că datele la care face referire sunt după anul 1867 (anul înființării dualismului), deci vom opta pentru denumirea de Austro-Ungaria.

   Cea mai bogată regiune din Austro-Ungaria era Lower Austria sau, cum am zice noi, Austria de Șes, regiune în care era localizată Viena. PIB-ul pe cap de locuitor din această regiune era, în 1910, de 3.343 $ G-K, de aproape 3,6 ori mai mare decât în Dalmația, cea mai săracă regiune a imperiului (933 $ G-K - vezi datele din imagine). Pe atunci, turismul era o chestiune ce ținea de înalta societate și, va mai trece un secol până când europenii vor descoperi orașele dalmatine prin intermediul serialului Games of Thrones.

   Partea austriacă a imperiului era cu 30% mai productivă decât partea ungară. PIB-ul pe pe cap de locuitor din Austria era de 2.130 $ G-K, față de 1.637 $ G-K, cât era în Ungaria (vezi datele din imagine). Bogăția, în partea austriacă, scădea de la vest la est și acum o sută de ani. 
   Cele mai sărace regiuni din Imperiul Austro-Ungar, dar și din partea austriacă a imperiului, erau Galiția (1.205 $ G-K PIB/locuitor), Bucovina (1.133 $ G-K PIB/locuitor) și Dalmația (933 $ G-K PIB/locuitor - vezi datele din imagine). După Austria de Șes, cele mai bogate regiuni din imperiu erau tot din partea austriacă, acestea fiind Bohemia (2.647 $ G-K PIB/locuitorși Salzburg (2.562 $ G-K PIB/locuitor). Disparitățile din partea austriacă a imperiului erau mai mari decât cele din partea ungară.

   În partea ungară a imperiului, regiunea bazinului Dunăre-Tisa, ce cuprindea și Budapesta, era cea mai prosperă, cu un PIB pe locuitor de 2.191 $ G-K, fiind a zecea regiune ca productivitate a imperiului (vezi datele din imagine). Regiunile economico-statistice Left Bank Danube (Malul Stâng al Dunării) și Malul Drept al Tisei (Right Bank Tisza) urmau în topul celor mai bogate regiuni ale Ungariei, cu 1.651 $ G-K, respectiv 1.648 $ G-K (vezi datele din imagine). 
   Cele mai sărace regiuni din partea ungară a imperiului erau Malul Stâng al Tisei (Left Bank Tisza - 1.464$ G-K), Transilvania (1.419 $ G-K) și Croația - Slavonia (1.323 $ G-K - vezi datele din imagine). 

   Ungaria era mult echilibrată economic decât partea austriacă a Imperiului Austro-Ungar, diferența de PIB pe locuitor între cea mai bogată regiune și cea mai săracă regiune fiind 868 $ G-K, în vreme ce în partea austriacă era de 2.410 $ G-K (vezi datele din imagine).
   Trăgând linie, putem spune că provinciile românești alipite în 1918 la România erau printre cele mai sărace din Imperiul Austro-Ungar. 

   Cât de bogate erau cele trei provincii românești din Imperiul Austro-Ungar (Transilvania, Banat și Bucovina) față de Vechiul regat în 1910?

    Dacă luăm în calcul nivelul de dezvoltare dintre Vechiul Regat și Ungaria (vezi aici), atunci ne rezultă că toate cele trei provincii aveau un PIB-ul pe locuitor mai mic decât în Vechiul Regat

   În 1910, conform datelor din studiul  „South-Eastern European Monetary and Economic Statistics from the Nineteenth Century to World War II”, rezultat al colaborării băncilor naționale ale României, Bulgariei, Serbiei, Albaniei, Austriei, Greciei și Turciei (vezi aici), PIB-ul pe locuitor calculat în lire sterline, la cursul de schimb oficial, din Ungaria era de 19,6 lire, iar în Vechiul Regat era de 18,5 lire, deci, o diferență de  5,9% în favoarea Ungariei

    Dacă raportăm PIB-ul pe locuitor din Transilvania și Banat (inclus în reginea Bazinului Tisa-Mureș), ne rezultă că difrențele acestor regiuni față de media Ungariei era de 15,4%, în cazul Transilvaniei, și de 7,8% față de regiunea statistică în care era inclus Banatul

   Diferența de PIB pe locuitor calculat în lire între Vechiul Regat și Austria era în 1910 de 33,5%, în favoarea Austriei (18,5 lire față de 24,7 lire - vezi aici). Diferența între PIB-ul pe locuitor din Bucovina și media părții austriece din imperiu era de 88%. E clar că și diferența de productivitate dintre Vechiul Regat și Bucovina era în defavoarea celei din urmă.

    În urma acestor calcule, putem spune că între Vechiul Regat și cele trei regiuni era o diferență de productivitate, în favoarea Regatului.

10 comentarii:

  1. E interesanta concluzia.Dar nerealista.Pana in ziua de azi se pot vedea diferentele de cultura,civilizatie si economice dintre vechiul regat si Ardeal-Banat...
    Nu trebuie sa fii mare statistician.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, ai dreptate, astăzi, regiunea București-Ilfov produce 26,89% din PIB-ul național. Cele trei regiuni din Ardeal și Banat (Centru, Nor-Vest și Vest) au o cotă cumulată din PIB-ul național de 32,15% (vezi articolul anterior - „Cât cântărește economia județului tău în economia regiunii și în economia națională”). Rezultă, așadar, că Vechiul Regat (inclusiv regiunea București-Ilfov) are o contribuție la PIB-ul național de 67,78% (0,07% este produs de extra-regiuni). Dacă ținem cont că cele trei regiuni din Ardeal și Banat au o populație ce reprezintă 34% din populația rezidentă națională și produc 32,15% din PIB, atunci e clar că există și în prezent o diferență de productivitate în favoarea Vechiului Regat.

      Ștergere
    2. daca bine-mi amintesc, anul de varf al migratiei dinspre Transilvania-Banat spre Vechiul Regat a fost 1912, cu 88.000 de nou sositi inregistrati. ma-ndoiesc ca mergeau de la salarii mai mari la salarii mai mici.

      Ștergere
    3. In afara de Bucuresti-Ilfov,ce mai este in vechiul regat?Va spun eu:saracie.Si atunci de unde scoateti enormitatea cu productivitate mai mare in vechiul regat?Si dupa revolta au continuat sa vina in Ardeal locuitori din vechiul regat;inainte de '89 ne-au sufocat.oameni ai "vechiului regat",veniti in Ardeal sa vedeti diferenta adevarata!!!

      Ștergere
  2. Bucurestiul e cel mai mare contribuitor dar si cel mai mare consumator. Pentru un oras ce are 10-15% din populatia Romaniei nu e spectaculos procentul ala, mai ales in contexutul in care vb de cea mai centralizata tara din UE. Legat de articol, PIB-ul nu e prea relevant pentru a masura nivelul de trai din acele vremuri. Dinferentele intre tarile bogate din spatiul occidental si cele din estul Europei erau evident mult mai mari decat sunt acum, desi PIB-ul nu arata asta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În articolul „Unde era România acum mai bine de un secol în privința avuției naționale și unde e acum” din 1 iulie 2017 ai alți indicatori poate mai relevanți pentru acele timpuri decât PIB-ul pe cap de locuitor: avuția națională pe cap de locuitor și venitul național pe cap de locuitor. Perioada e cam aceeași, iar comparația e între Vechiul Regat și alte state europene, între care și Austro-Ungaria.

      Ștergere
  3. pai in buCUResti este datorita ca e capitala si toatele firme mari sunt obligate sa-si faca sediul social in bucale,altfel era ca-n Teleorman!!!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. PIB-ul de la nivel de județe sau capitală se calculează de către INS ținând cont de ceea ce se produce la nivel local. Dacă o firmă mare are sediul în București și desfășoară activități în restul țării, în PIB-ul Bucureștiului va fi trecut doar ce se produce în București, plus activitatea de management, iar în restul județelor se va trece doar ce se produce de către acea firmă la nivel de județ. Dacă s-ar fi trecut toată activitatea firmelor mari ce au sediul în capitală, atunci ponderea în PIB-ul național ar sări de 60%.

      Ștergere
  4. Tisza-Maros Basin este chiar Banatul ! Acela e Banatul si nu felia asta din Romania, spre aducere aminte. PIB-ul e un indicator daca corectam si cu altele , sa zicem , analfabetismul avem o imagine mai limpede. Din socoteala lipseste partea cu ORADEA. pacat.

    RăspundețiȘtergere
  5. Azi, in anul de gratie 2017: Austria 8 milioane de locuitori, PIB 400 de miliarde de dolari. Romania 20 de milioane de locuitori, PIB 200 de miliarde de dolari.

    RăspundețiȘtergere