Social Icons

luni, 5 octombrie 2015

Cum ar fi arătat economia românească dacă am fi fost și noi în Visegrad

Cum a evoluat economia României față de economiile grupului Visegrad
   Oare cum ar fi arătat România dacă s-ar fi alăturat grupului de la Visegrad în 1991? Istoria e deja istorie și grupul de la Visegrad, format inițial din trei state, în februarie 1991, și mai apoi, din patru, după separarea Cehoslovaciei, s-a făcut fără ca România să fie invitată. Nu cred că ne-ar fi invitat cineva, dar nici de la București n-a existat o dorință arzătoare de a adera la principiile grupului.
România anului 1990 era la începutul unui drum de politică între două luntrii, politică ce a ținut aproape un deceniu.
   Economiile statelor grupului de la Visegrad nu erau în 1990 la același nivel de dezvoltare. Din statisticile Băncii Mondiale și ale institutelor naționale de statistică din cele patru state, rezultă o diferență semnificativă de dezvoltare între Polonia, pe de o parte și Ungaria și Cehoslovacia, pe de cealaltă parte. Diferență de dezvoltare exista și în cadrul Cehoslovaciei, PIB-ul pe locuitor din Cehia fiind de 3.900 USD, față de cel din Slovacia, a cărui valoare era de 2.400 USD. Polonia anului 1990 era în urma României în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor (1.626 USD față de 1.638 USD - vezi datele din imagine). Ungaria era mai apropiată ca dezvoltare de Cehia (cu un PIB pe locuitor de 3.294 USD). Așadar, cele trei, ulterior patru, state ale grupului nu erau nicidecum la același nivel de dezvoltare economică.
   Politica adoptată de România în anii `90 a condus la un deceniu de declin economic. Deși datele PIB-ului național și ale PIB-ului pe  locuitor sunt în prețuri curente, declinul e mai mult decât evident (vezi datele din imagine). Economia Româniai a reușit performanța ca după zece ani, în anul 2000, să egaleze la valori nominale PIB-ul pe locuitor din 1990. Economiile statelor grupului de la Visegrad au înregistrat creșteri nominale ale PIB-ului pe cap de locuitor de la 1,4 ori (Cehia) până la 2,7 ori (Polonia). Dacă la startul cursei, în 1990, eram umăr la umăr cu Polonia, în 2000, PIB-ul pe locuitor din România era cu 63% mai mic decât cel înregistrat în Polonia (1.678 USD față de 4.476 USD - vezi datele din imagine). Polonia recuperase teren și față de restul statelor componente ale grupului.
   În următorul deceniu, economia României a fost cea care a recuperat. Aderările la NATO și UE au constituit forța motrice a dezvoltării economice. În anul 2009, PIB-ul pe locuitor din România era cu 32% mai mic decât cel din Polonia, față de anul 2000, când era cu 63% mai mic. România a recuperat teren față de toate statele grupului între 2000 și 2009. Și din 2009 încoace, am continuat să recuperăm decalaje. Anul trecut, PIB-ul pe cap de locuitor din România era cu 49% mai mic decât cel din Cehia, cu 28% mai mic decât cel din Ungaria, 30% mai mic decât cel din Polonia și 46% mai mic față de cel din Slovacia (vezi tabelul din imagine). În 1990, am plecat la drum cu un PIB pe locuitor cu 58% mai mic decât în Cehia, cu 50% mai mic decât în Ungaria, cu 0,07% mai mare decât în Polonia și cu 31% mai mic decât în Slovacia. Deci, am recuperat teren față de Cehia, Ungaria și Slovacia și am pierdut față de Polonia.
   În cadrul grupului s-au schimbat ierarhii economice. Dacă în 1992, PIB-ul pe locuitor din Ungaria era mai mare decât în celelalte state, 22 de ani mai târziu, Ungaria e pe ultimul loc la acest indicator în cadrul grupului. Economia României a recuperat decalajele de dezvoltare din 2000 încoace. Probabil, recuperarea ar fi început mai devreme dacă ne-am fi alăturat grupului. Nu știm dacă am fi performat ca Polonia sau ne-am fi împotmolit ca Ungaria, dar costurile sociale ale tranziției anilor `90 puteau fi diminuate dacă am fi aderat și noi la grup, sau măcar la orientarea politică a grupului.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates